Curtea Constituţională a României a respins miercuri, 13 iulie, cu unanimitate de voturi, sesizarea USR pe Legea privind protecţia avertizorilor în interes public, au precizat, pentru Agerpres, oficiali ai CCR.

USR a atacat luni, 4 iulie, Legea avertizorilor de integritate la Curtea Constituțională a României (CCR). Formațiunea de opoziție susținea că, în forma adoptată de Parlament, Legea slăbește protecția persoanelor care vor să dezvăluie neregulile din instituțiile publice.

USR acuza că Legea avertizorilor de integritate contravine Directivei UE care avea scopul de a o transpune în legislația națională.

„Concret, Directiva UE interzice ca prin transpunerea sa în legislația internă să se diminueze nivelul de protecție acordat deja unui avertizor. Or, legea PSD-PNL-UDMR exact asta face, scade protecția oferită persoanelor care vor să sesizeze nereguli”, susținea USR.

În plus, în sesizarea depusă la CCR, USR mai arăta că, potrivit Legii, „nu pot face obiectul avertizărilor în interes public încălcări ale normelor în materie de achiziții publice în domeniile apărării și securității naționale (…) și, în mod special, care privesc armament, muniție și material de război”.

„Neconstituționalitatea textului derivă din faptul că, este imposibil astfel pentru un avertizor să cunoască care sunt interesele pe care statul le consideră, la un moment dat, esențiale pentru securitatea națională sau cele privind dotarea de război. Un astfel de exemplu îl constituie achiziționarea de fier vechi pe post de tehnică militară.

Având în față textul de lege votat, este imposibil de stabilit dacă se încadrează sau nu, la un moment dat, în noțiunea de chestiune esențială pentru securitatea națională, care nu va putea fi dezvăluită de un avertizor”, se mai arăta în sesizarea depusă de USR.

Teoria „dreptului câștigat”, întrucât a fost diminuată protecția oferită de stat avertizorilor de integritate, și principiul bicameralismului sunt două alte elemente sesizate de USR la CCR.

„Printre modificările semnificative aduse de deputații Coaliției sărăciei se numără eliminarea raportărilor anonime, scăderea până la trei ori a amenzilor civile aplicabile pentru represalii la adresa avertizorilor și impunerea unui termen minim între momentul raportării și divulgarea publică”, potrivit comunicatului citat.

Amintim că procurorul-șef al Parchetului European (EPPO), Laura Codruța Kovesi, a avertizat joi, 30 iunie, că modificările aduse Legii avertizorilor vor avea un impact negativ asupra depistării fraudelor din fonduri europene și va descuraja potențialii avertizori din România să scoată în evidență faptele de corupție.

CITEȘTE MAI MULTE DETALII AICI: Laura Codruța Kovesi a criticat modificările aduse Legii pentru protecția avertizorilor: Va deteriora sistemul existent / Procurorul-șef al EPPO ia în calcul sesizarea Comisiei Europene

Legea pentru protecția avertizorilor

Camera Deputaților a adoptat miercuri, 29 iunie, Legea pentru protecția avertizorilor, după ce, în urmă cu o zi, a Comisia juridică, condusă de deputatul PSD Laura Vicol, a introdus peste 100 de amendamente la forma adoptată de Senat.

„Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare cadrul general în materia protecţei persoanelor care raportează încălcări ale legii, care s-au produs sau care sunt susceptibile să se producă în cadrul autorităţilor, instituţiilor publice, altor persoane juridice de drept public, precum şi în cadrul persoanelor juridice de drept privat, vizând transpunerea în legislaţia naţională a Directivei (UE) 2019/1937 a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2019 privind protecţia persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii”, se arată în raportul Comisiei juridice.

Printre amendamentele adoptate în Comisia juridică, se numără o serie de modificări propuse de grupul PSD sau de întreaga coaliție de guvernare. Unele dintre acestea micșorează cuantumul amenzilor maxime pe care o persoană care împiedică avertizorul să raporteze posibile încălcări ale legii o poate primi.

Totodată, a fost eliminat un articol care prevedea că raportările pot fi trimise în mod anonim și a fost înlocuit cu un amendament care susține că raportarea anonimă trebuie să „prevadă o modalitate de contactare, cum ar fi o anumită adresă de mail”.

În cazul în care raportarea este anonimă, avertizorul de integritate nu poate beneficia de o formă de protecție.

Astfel, în mod normal, raportarea trebuie să conțină numele, prenumele, datele de contact și semnătura avertizorului în interes public.

„Sesizarea privind încălcarea legii prin divulgare publică se poate adresa presei, organizațiilor profesionale, sindicale sau patronale, organizațiilor neguvernamentale, comisiilor parlamentare, sau prin punerea la dispoziție în orice mod în spațiul public a informațiilor referitoare la încălcări ale legii, în termen de minimum 3 luni de la data raportării interne sau externe”, este un alt amendament adoptat de Comisia juridică.

Raportul Comisiei juridice din Camera Deputaților poate fi citit aici.

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp