Thursday, August 18, 2022
Jurnalism corect


Lege controversată: Incitarea la ură, violență sau discriminare pe criterii de apartenență politică, pedepsită cu închisoarea

By Matthew Garvey , in Analize & Investigatii Politic Stirile zilei , at 15 martie 2022 Etichete: , , , , , , , , , ,

Un proiect adoptat luni, 14 martie, de Parlamentul României, a stârnit o serie de controverse în spațiul public și a creat un nou scandal între partidele politice, în special între PSD și USR. Este vorba de Legea ce incriminează incitarea la ură, violență sau discriminare pe criterii ce țin, printre altele, de rasă, naționalitate, etnie, limbă sau apartenență politică, transpusă în legislația națională în urma unei Decizii-Cadru a Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne al UE (JAI) din anul 2008.

Concret, o persoană care incită la ură, violență sau discriminare pe criterii ce țin de „rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, gen, orientare sexuală, opinie ori apartenență politică, avere, origine socială, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecție cu HIV/SIDA”, poate fi pedepsită cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

Apariția sintagmei „opinie ori apartenență politică” în textul Legii a stârnit cele mai multe controverse în spațiul public.

Laura Vicol, deputat PSD și președinte al Comisiei juridice din Camera Deputaților, a exemplificat marți, 15 martie, ce înseamnă incitarea la ură pe bază de opinie ori apartenență politică.

Când cineva îmi spune ‘te omor pentru că eşti membru PSD, PNL, USR sau AUR’, face acest lucru public şi pune pe reţelele sociale că urmează să fiu lovită, înjurată, cum mi s-a întâmplat de atâtea ori, şi că urmează să fie bătută, hăituită pe stradă pentru că sunt membru şi incită lumea să facă acest lucru… Asta este incitare la ură. Manifestările prin care se incită la ură pentru apartenenţa politică, da, devin infracţiuni”, a declarat Laura Vicol, marți, la Parlament, citată de Adevărul.

Toate criteriile menționate în forma adoptată, luni, de Parlament, provin din Articolul 77, litera H, din Codul penal, ce vizează circumstanțele agravante.

Deci infracțiunea noastră de instigare la ură, discriminare, violență, nu poate avea alte criterii, mai puține, mai multe poate, decât cele care constituie circumstanțe agravante. Toată lumea a fost de acord, inclusiv USR”, a declarat Iuliana Scântei, senator PNL și președinte al Comisiei juridice, pentru Main News.

USR atacă proiectul la CCR

Mihai Badea, fost președinte al Comisiei Juridice din Camera Deputaților, a anunțat, imediat după ce proiectul a fost adoptat de Parlament, că USR va sesiza Curtea Constituțională a României.

Când spui incitare la ură, mai ales când te referi la persoane determinate pe criterii de apartenență sau opinie politică, lucrurile nu mai sunt clare. Ura este schimbarea unei atitudini psihice. Când cineva îți comunică o informație despre cineva – poate fi reală sau falsă – automat îți poate schimba atitudinea psihică – în mai bine sau mai rău.

Acum, faptul că jurnaliștii, dar și cetățenii normali, comunică public opiniile pe care le au față de un partid politic sau politician, evident, determină schimbări în atitudinea psihică. Determină inclusiv schimbări care duc la ură. Dacă spui că un politician a furat, este corupt, unii dintre cetățeni nu că nu îl vor mai vota, dar probabil îl vor urî. Este o componentă esențială a democrației, să poți să comunici informații cu riscul ca cetățenii să reacționeze într-un fel sau altul”, a explicat Mihai Badea, pentru Main News.

Numai că, potrivit senatorului PNL Iuliana Scântei, președinte al Comisiei Juridice din Senat, instigarea la ură și violență pe criterii politice pot fi invocate în cazul Mineriadei sau a crimelor pe criterii politice din perioada Comunistă.

Nu este vorba de delict de opinie pentru presă, un jurnalist nu poate fi incriminat pentru că îi critică pe Klaus Iohannis, Iuliana Scântei sau Diana Șoșoacă. Nu există nicio temere ca un judecător să sancționeze un jurnalist pe delict de opinie”, a declarat Iuliana Scântei, pentru Main News.

Istoria proiectului de lege

Legea pentru modificarea art. 369 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal transpune în legislația națională o Decizie-Cadru a JAI, emisă în anul 2008.

Fiecare stat membru ia măsurile necesare pentru a se asigura că faptele menționate în continuare, săvârșite cu intenție, sunt pedepsibile: (a) instigarea publică la violență sau la ură împotriva unui grup de persoane sau a unui membru al unui astfel de grup definit pe criterii de rasă, culoare, religie, descendență sau origine națională sau etnică”, este Articolul 1, din Decizia-Cadru 2008/913/JAI a Consiliului Uniunii Europene.

Pentru că România nu a transpus corect Decizia-Cadru a Consiliului Uniunii Europene în legislația națională, Comisia Europeană a demarat o procedură de infringement, spre finalul anului 2020, potrivit președintelui Comisiei juridice din Senat.

Una dintre criticile Comisiei Europene era că, în legislația din România, nu erau prevăzute criterii exacte pe baza cărora s-ar produce incitarea la ură, discriminare și violență. Astfel, Guvernul Cîțu a inițiat un proiect de lege pentru transpunerea directivei europene.

Proiectul a ajuns pe masa parlamentarilor în anul 2021, în timpul coaliției PNL-USR-UDMR, și a fost adoptat la finalul lunii martie 2021 de Senat. În timpul dezbaterilor, reprezentanții societății civile au contribuit cu mai multe amendamente prin care erau introduse o serie de criterii, dar parlamentarii le-au catalogat drept „maximale”.

Proiectul s-ar fi blocat, am spus atunci că trebuie să avem o serie de criterii minimale pe care să le reușim să le trecem, pentru că nu vom putea adopta forma maximală cerută de ONG-uri, trebuie să reușim, cumva, să nu facem votul politic. Atunci, singura soluție rațională și echilibrată a fost să luăm criteriile din legea penală”, susține președintele Comisiei juridice din Senat, Iuliana Scântei.

Numai că, după ce proiectul a ajuns în Camera Deputaților, forma finală a legii a fost schimbată în Comisia juridică. Iuliana Scântei susține că modificarea a venit la cererea președintelui Comisiei Juridice din Camera Deputaților, Mihai Badea, cu acceptul ministrului Justiției de atunci, Stelian Ion.

La Camera Deputaților, când a ajuns, după mai multe discuții în cadrul coaliției se dorea eliminarea unor criterii, adăugarea altora, s-a convenit să lăsăm la aprecierea judecătorului – dacă o incitare la ură, discriminare sau violență este sau nu, de la caz la caz, infracțiune. A fost atunci ideea să nu eliminăm în mod implicit acele criterii care nu erau menționate explicit în text”, a precizat Mihai Badea, președinte al Comisiei juridice din Camera Deputaților în timpul coaliției PNL-USR-UDMR.

După ce a fost adoptat, președintele Klaus Iohannis a atacat proiectul la Curtea Constituțională a României. Judecătorii CCR i-au dat câștig de cauză, cerându-le parlamentarilor să refacă legea și să introducă o serie de criterii clare, tocmai pentru că „dispoziţiile criticate (…) sunt lipsite de claritate, precizie şi previzibilitate și contravin principiului legalităţii incriminării”.

Astfel, proiectul a revenit pe masa parlamentarilor în luna noiembrie. Criteriile au fost reintroduse de senatorii juriști în proiectul de lege, ca urmare a deciziei CCR.

Curtea Constituțională ne-a obligat să lăsăm niște criterii, nu ne-a spus pe care, cu argumentul că legea penală trebuie să fie cât mai clară și precisă. La Senat s-au reintrodus, însă, aceleași criterii inițiale, inclusiv cel pe care îl contestăm acum. Suplimentar s-a adăugat sintagma “și alte criterii de același fel”, tot pentru a oferi judecătorului o marjă de interpretare”, susține Mihai Badea.

Astfel, în Lege au fost introduse aceleași criterii adoptate de Senat încă din 2021. USR a depus, în Camera Deputaților, un amendament prin care a eliminat expresiile „opinie ori apartenență politică” și „ori pentru alte criterii de același fel”.

Comisia Juridică din Camera Deputaților a adoptat, în schimb, un amendament prin care este eliminată doar sintagma „ori pentru alte criterii de același fel”, la propunerea președintelui Laura Vicol, deputat PSD.

Singurul lucru pe care l-am propus prin amendament a fost eliminarea sintagmei ”or pentru alte criterii de același fel”, din cauza caracterului său general care putea facilita abuzuri împotriva libertății de exprimare”, a scris Laura Vicol, pe Facebook.

Proiectul a fost adoptat luni, 14 martie, de Camera Deputaților, în calitate de for decizional, dar va fi atacat la Curtea Constituțională a României de către USR. În cazul în care CCR respinge acțiunea USR, Legea merge la președintele Klaus Iohannis pentru promulgare.

Sursă foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Comentarii


Lasă un răspuns


Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

WP Twitter Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
MainNews

FREE
VIEW