Klaus Iohannis, sub presiunea de a se retrage din cursa pentru conducerea NATO
Candidatura președintelui României, Klaus Iohannis, la funcția de conducere în NATO se clatină, fiind susținut doar de Ungaria din cele 32 de țări NATO. În timp ce Slovacia rămâne nehotărâtă, celelalte 29 de țări îl susțin pe premierul olandez Mark Rutte, potrivit POLITICO.
Eforturile persistente ale lui Iohannis sunt văzute de unii oficiali UE ca o mișcare strategică pentru a se poziționa pentru un alt rol de rang înalt în UE. Rutte are nevoie de sprijin unanim pentru a-i succeda lui Jens Stoltenberg, care va demisiona la începutul lunii octombrie.
În timp ce miniștrii de externe ai NATO se întâlnesc la Praga, există temeri că refuzul lui Klaus Iohannis de a se retrage din cursa pentru viitorul secretar general al NATO ar putea complica procesul de selecție, împletindu-l cu alocarea funcțiilor de top din UE în urma alegerilor europene din iunie. În mod obișnuit, posturi precum președinția Comisiei Europene și a Consiliului și rolul de șef al diplomației UE sunt contestate. Acum, rolul de șef al NATO face parte, neoficial, din acest amestec.
Un oficial UE a confirmat acest lucru, vorbind sub anonimat. Biroul lui Iohannis neagă că acesta se află sub presiune pentru a se retrage, afirmând că nu există o astfel de presiune din partea Administrației Prezidențiale.
Selecția funcțiilor de top din UE și NATO implică un act complex de echilibrare între afilieri politice, geografie și gen. Deși prim-ministrul olandez Mark Rutte este favorit pentru postul de viitor secretar general al NATO, dacă va obține această poziție, liderii UE vor trebui să ia în considerare faptul că un liberal olandez a câștigat atunci când vor discuta despre posturile de conducere europene.
Se așteaptă ca președintele României, Klaus Iohannis, să se retragă din cursa pentru NATO până la începutul lunii iunie, după ce a ajuns la o înțelegere cu principalii aliați. Această decizie, înainte de summitul NATO și de discuțiile privind funcțiile de conducere europene, i-ar putea aduce bunăvoință din partea aliaților occidentali, ceea ce ar putea fi benefic pentru perspectivele sale politice viitoare, întrucât mandatul său prezidențial se încheie în decembrie.
Iohannis a fost considerat o alternativă de lungă durată pentru funcția de președinte al Comisiei Europene, în cazul în care Ursula von der Leyen nu obține un al doilea mandat. Iohannis este membru al Partidului Popular European, vorbește limba germană și are peste un deceniu de experiență ca șef de stat. Poziția fermă a României împotriva influenței rusești și sprijinul acordat Ucrainei îi consolidează, de asemenea, profilul.
Aliații lui Iohannis afirmă că candidatura sa la NATO este autentică, subliniind importanța unei voci est-europene în conducerea NATO. Cu toate acestea, există discuții cu privire la alte roluri pe care le-ar putea juca dacă se va retrage din cursa pentru NATO. O posibilitate este poziția de comisar european pentru apărare, un portofoliu pe care Ursula von der Leyen a propus să îl creeze. În timp ce ministrul polonez de externe Radoslaw Sikorski este un candidat proeminent pentru acest rol, Iohannis rămâne un potențial contracandidat, ceea ce reflectă natura imprevizibilă a alocării funcțiilor de conducere în UE.
foto: Inquam Photos / Octav Ganea
Comentarii