Klaus Iohannis, despre scenariul decuplării de Bulgaria: Ar fi o soluție de ultimă instanță / Când ar putea adera România la Spațiul Schengen
Președintele Klaus Iohannis a declarat miercuri, 14 decembrie, că scenariul decuplării de Bulgaria pentru aderarea la Spațiul Schengen este o „soluție de ultimă instanță” și a dat asigurări că oficialii români își doresc ca cele două state est-europene să intre împreună în spațiul european de liberă circulație.
Declarațiile președintelui Klaus Iohannis au fost făcute la Bruxelles, înainte de reuniunea Consiliului European.
„Personal, intrarea împreună în Schengen e considerabil mai bună, e de preferat. Imaginați-vă ce se întâmplă dacă Bulgaria rămâne singură în fața valului migrator care nu a încetat. Nu cred că e o soluție bună, decuplarea ar fi o soluție de ultimă instanță, dar pe care nu o căutăm. Căutăm să intrăm împreună”, a declarat Klaus Iohannis.
Președintele a mai menționat că, în cadrul discuțiilor care au avut loc joi la Consiliul Justiție și Afaceri Interne, ministrul Lucian Bode a pledat pentru „decalarea” de Bulgaria, scenariu ce ar fi permis ambelor țări să intre în Spațiul Schengen, dar în care România ar fi aderat mai repede, urmând ca țara vecină să intre după ce mai îndeplinea o serie de obiective.
„Următorul pas trebuie să fie o reușită. Nu își dorește nimeni, nici noi, nici alții, să ajungem într-un Consiliu JAI cu vot negativ. Nu se va mai întâmpla, pentru că nu e bine să se întâmple de două ori astfel de voturi negative”, a mai spus președintele, imediat după ce a subliniat că în cadrul Consiliului European din 15 decembrie nu vor exista decizii legate de aderarea celor două state la Schengen.
Șeful statului a mai dat asigurări că va începe o serie de demersuri pe lângă oficialii suedezi, țară ce va prelua președinția Consiliului UE în prima jumătate a anului 2023, pentru a-i convinge să pună aderarea României și Bulgariei la Schengen pe ordinea de zi a viitoarelor Consilii JAI. Totodată, Iohannis a precizat că va continua întâlnirile și cu oficialii austrieci.
„Să vedem care sunt problemele și piedicile care trebuie înlăturate pentru a ști cum procedăm în continuare – avem 2 probleme: O dată, atitudinea Austriei, care este rezervată, acum a votat NU dar recent cancelarul austriac a spus că acest vot înseamnă o amânare, nu un NU definitiv. Este o nuanțare a poziției.
Acest vot a fost valabil și pentru România și pentru Bulgaria. Avem însă și a doua problemă – votul Olandei a fost mixt, pentru România a fost un DA, pentru Bulgaria a fost un jumătate NU. Știu chiar de la premierul Olandei că nu a fost ceva definitiv, este dorința și acolo unei amânări până când se mai clarifică anumite probleme. Sunt chestiuni care trebuie tratate”, a mai spus șeful statului.
Klaus Iohannis a mai menționat că aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen poate fi posibilă în anul 2023.
Principalele declarații ale președintelui Klaus Iohannis pe tema aderării la Schengen:
– „Este tema care pe noi toți ne interesează cel mai mult. Să fac o mică recapitulare, săptămâna trecută, miniștrii de Interne JAI nu au reușit să aprobe intrarea României și a Bulgariei în Schengen. Acum, sigur, se pune problema cum continuăm? Este o dată foarte clar și vreau din capul locului că noi, românii, dorim să fim parte în Schengen. Integrarea în Schengen rămâne obiectiv strategic național și obiectiv principal pentru mine”
– „Acest moment poate fi tratat într-o singură cheie – diplomație. Orice altceva, după părerea mea, este exclus. Am auzit opinii, sfaturi, vreau să vă spun clar – nu va exista, atenție, nu va exista un boicot la adresa Austriei din partea statului sau autorităților. Nu așa se tratează astfel de probleme. E evident că s-au făcut pași importanți și îmi permit să îi recapitulez – doar în ultimele luni, în decursul acestui an, am reușit în ordine să convingem Olanda că România merită să intre în Schengen. Am convins Suedia, care după schimbarea de Guvern a fost foarte reticentă, că îndeplinim condițiile și putem să intrăm, repet, pe merit, nu pe milă. Am obținut, noi toți, ridicarea MCV-ului. După 15 ani a fost ridicat MCV-ul și astfel a fost eliminată probabil cea mai importantă piedică politică în calea integrării în Schengen”
– „Pe tot parcursul acestor demersuri, am avut sprijin, Comisia ne-a sprijinit cu bună credină, cu expertiză, tot timpul. Președinția cehă ne-a sprijinit, am fost foarte mobilizați în a organzia lucrurile în așa fel încât să iasă bine – nu am ajuns acolo, dar s-au făcut pași importanți”
– „Există mulți sfătuitori publici care creează așteptări legate de Consiliul de azi și mâine. Voi avea multe discuții, voi ridica chestiunea în plenul Consiliului, voi mai explica o dată de ce România trebuie să devină parte în Schengen, dar soluții practice vor fi găsite în următorul Consiliu JAI. Nu cred că și-a imaginat cineva că Austria sau Olanda și-au schimbat atitudinea și ce nu am rezolvat în JAI rezolvăm în Consiliul European”
– „E nevoie de multă muncă, foarte multă muncă, ne-am implicat cu toții, și colegele și colegii care sunt acum cu mine în sală și care se preocupă intens de aceste chestiuni, și miniștrii care au fost implicați și-au făcut treaba. Vânătoarea de vinovați care s-a declanșat mi s-a părut puțin ciudată. Vinovații nu se găsesc în București, nici în România. Nu ne lăsăm descurajați, nu voi ceda și nu voi ceda până când România devine membru în Schengen”
– „Schimbarea de atitudine s-a produs înainte de JAI și nu a fost motivată de ce am făcut noi, au fost motivații mai politice. Nu se putea anticipa. În 16 noiembrie, s-au întrunit miniștrii de Interne la București, inclusiv ministrul de Interne austriac, și toți au fost entuziaști că România intră în Schengen”
– „Acest vot negativ are un impact puternic peste tot în Uniune, fiindcă noi lucrăm pe unitate, solidaritate, nu dorim să ajungem la conflicte între noi, ci la soluții. Se poate constata că lumea începe să caute în varianta mai pozitivă, de aceea cred că soluția diplomatica e singura fezabilă”
– „Nu au fost din capul locului condiții pentru România, condițiile s-au adresat Comisiei și felului în care Comisia poate îngrădi migrația. Noi putem să contribuim, fiindcă împreună lucrăm cu Comisia, dar argumentul Austriei nu a fost unul construit pe împotriva României sau împotriva Bulgariei, ei s-au folosit de această etapă pentru a arăta că au prea mulți migranți și ei nu consideră că trebuie lărgit Schengen. Argumentul lor nu a fost anti-românesc sau anti-bulgăresc, a fost legat de migrația ilegală”
– „Tot felul de analiști vin cu tot felul de soluții, dar pot să vă spun că România nu va ataca această chestiune la Curtea de Justiție a Uniunii Europene”
– „Trebuie să fie totuși clar pentru toată lumea – Schengen e una, ține de libertatea de mișcare a cetățeanului european – migrația e alta, ține de controlul unei migrații a unor cetățeni care nu sunt europeni”
– „E posibil să apară reacții negative la cetățeni români, dar speranța mea este că dacă abordăm procesul serios și venim cu o soluție, oamenii vor vedea că a fost o sincopă și nu o respingere a României. Hai să vedem cât de entuziaști au fost cei care ne-au sprijinit, țări care nu au avut nicio obligație să ne sprijine au făcut-o, acesta este în toată atmosfera negativă un punct important. Nu suntem singuri, suntem doriți în UE, suntem doriți în Spațiul Schengen, însă trebuie să trecem de această sincopă”
Sursă foto: Inquam Photos / Octav Ganea
Comentarii