🇷🇴 Prezență vot alegeri prezidențiale

Anul 2019 a adus justiția în situația de a avea interimari la vârful tuturor celor trei mari parchete: DNA, DIICOT și Parchetul General. După revocarea Laurei Codruța Kovesi din fruntea Direcției Naționale Anticorupție, anul trecut, a venit rândul șefului DIICOT și al celui de la Parchetul Instanței Supreme să plece din funcție. Procedura pentru numirea unor noi procurori-șefi este în plină defășurare, însă nu fi încheiată până în 2020.

Șeful procurorilor din România e interimar

Deși, în luna martie, și-a depus candidatura pentru un nou mandat de procuror general al României, Augustin Lazăr a plecat din fruntea instituției în aprilie.

El a fost respins de fostul ministru al Justiției Tudorel Toader în cadrul procedurii de numire, la fel ca ceilalți trei candidați: Marian Drilea, Gabriela Scutea și Daniel Horodniceanu. Toader a reluat procedura, dar a fost debarcat. Ajunsă ministru, Ana Birchall a anulat, la finalul lunii aprilie, demersul predecesorului său și a anunțat că va relua depunerea candidaturilor, lucru care nu s-a mai întâmplat. Abia luna aceasta, Cătălin Predoiu, actualul ministru, a dat startul înscrierilor. Până acum, doar Horodniceanu și-a depus, din nou, cadidatura.

Plecarea lui Augustin Lazăr din fruntea Parchetului General i-a adus lui Bogdan Licu, adjunct al instituției, funcția de procuror-șef interimar. Recent, CSM i-a prelungit perioada de conducere cu încă două luni.

DNA încheie al doilea an cu șef interimar

Direcția Națională Anticorupție a rămas fără șef după revocarea Laurei Codruța Kovesi, în 9 iulie 2018. Atunci, Klaus Iohannis a fost obligat de Curtea Constituțională să semneze demiterea lui Kovesi, deși refuzase, anterior.

În aceeași zi, procurorul general de la acea vreme, Augustin Lazăr, a delegat-o în fruntea parchetului anticorupție pe Anca Jurma, fosta consilieră a lui Kovesi. În ianuarie 2019, Jurma a renunțat la funcția de șef interimar, iar la conducerea instituției a fost desemnat Nistor Călin, procuror-șef adjunct al DNA. El conduce și acum, tot din postura de procuror-șef interimar, instituția.

La scurt timp după ce a obținut revocarea lui Kovesi, fostul ministru al Justiției Tudorel Toader a declanșat procedura de numire a unui nou șef la DNA. Patru candidați s-au înscris în cursă: Marius Iacob, Florentina Mirică, Elena Grecu și Cristian Lazăr. Toader i-a respins pe toți, motivând că nu îndeplinesc condițiile: ,,În cadrul programului managerial sau pe parcursul interviului, nici un candidat nu a prezentat suficiente elemente de plan fundamentate pe o analiză a situației actuale care să permită, ulterior, un proces obiectiv şi transparent de evaluare a performanțelor manageriale”, potrivit comunicatului emis, atunci, de Ministerul Justiției.

Toader a încercat din nou și, astfel, a apărut în scenă procuroarea Adina Florea, din Constanța. În proiectul care l-a convins pe ministru, ea a reluat o serie din criticile aduse de Tudorel Toader fostei conduceri a DNA. Cu aviz negativ din partea procurorilor CSM, Florea a fost respinsă de președintele Klaus Iohannis. Tudorel Toader a retrimis numele Adinei Florea la Cotroceni, însă s-a lovit de un nou refuz.

Șeful DIICOT, demisie după cazul Caracal

Felix Bănilă, propus de Tudorel Toader și acceptat de Klaus Iohannis la șefia DIICOT, a demisionat după ce chiar președintele i-a cerut să facă un pas în spate. Motivul invocat de șeful statului a fost legat de gestionarea cazului Caracal.

De la plecarea lui Bănilă, conducerea DIICOT este asigurată de Giorgiana Hosu, adjunct al instituției.

Daniel Horodniceanu și-a depus candidatura și pentru această funcție, pe care a mai deținut-o în trecut.

Magistrat: Încrederea în sistemul judiciar, vulnerabilizată

Un magistrat din Capitală, consultat de mainnews.ro, a subliniat importanța finalizării procedurilor pentru numirea unor noi șefi.

,,Permanentizarea delegărilor poate crea pentru un observator neutru suspiciunea că nu se dorește parcurgerea unei proceduri transparente, cu consecința afectării încrederii publicului în sistemul judiciar”., a afirmat acesta. Magistratul este de părere că ,,funcțiile de conducere ar trebui ocupate prin concurs, în urma unei proceduri transparente și deschise tuturor celor care îndeplinesc condițiile.”

De cealaltă parte, procurorul Antonia Diaconu, unul dintre magistrații care au protestat împotriva modificărilor legislative din domeniul justiției, susține că șefii parchetelor au atribuții administrative și, prin urmare, existența interimarilor nu afectează dosarele penale.

,,Nu ar trebui să aibă nicio influență, pentru că sunt delegați procurori care au legătură cu ce se întamplă acolo, sunt oameni bine instruiți, e situația de așa natură, cu asta mergem, dar, în principiu, nu are nicio influență asupra activității procurorilor. (…) Important e ca procurorul care are dosarul să își facă treaba, șeful este șef, are atribuții administrative”, a declarat Diaconu pentru mainnews.ro.

sursa foto: Redacția

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp