Tuesday, December 7, 2021
Jurnalism corect


Judecătorii explică de ce au fost achitați cei 25 de inculpați din cazul de trafic de minori de la Țăndărei: Procurorii DIICOT „au tratat cu superficialitate” dosarul

By Madalina Balaceanu , in Justitie Stirile zilei , at 8 februarie 2020 Etichete: , , ,

Magistrații Curții de Apel Târgu Mureș au motivat decizia de a-i achita pe cei 25 de inculpați din dosarul traficanților de copii de la Țăndărei explicând că probele procurorilor DIICOT nu erau suficiente, acuzațiile erau bazate pe probe indirecte cum ar fi „am auzit din presă”, „am auzit discutându-se în localitate”, „unii ziceau că”, probe care nu pot duce la condamnarea unor persoane, iar ancheta a fost una cu lacune majore.

Cazul Țăndărei

„Țăndărei” a fost primul caz de trafic de minori investigat de polițiștii români și englezi, fiind cercetată traficarea a 181 de copii romi în Marea Britanie, unde erau obligați să fure și să cerșească.

”Racolarea minorilor se realiza din mediul comunităţilor rome sărace, membrii grupării ocupându-se de cazarea şi transportul acestora, procurarea documentelor de călătorie şi a banilor necesari, precum şi de organizarea şi supravegherea activităţii infracţionale din Marea Britanie şi gestionarea sumelor de bani obţinute din exploatarea victimelor”, precizau procurorii.

Dacă în Anglia au fost arestați 120 de traficanți, în România o parte dintre cei 26 de oameni arestați și puși sub acuzare au fost eliberați după câteva luni.

În anul 2010, luna iulie, procurorii DIICOT au finalizat ancheta și „au dispus trimiterea în judecată a 26 de inculpați, dintre care 18 în arest preventiv”. Printre acuzații se regăseau: trafic de minori, spălare de bani, constituirea unui grup infracțional organizat și deținerea fără drept de arme de foc.

În luna februarie a anului 2019, la Tribunalul Harghita, după mai bine de nouă ani de procese întârziate, cei 25 de oameni acuzați că au traficat sute de copii au fost achitați.

Cum își motivează judecătorii decizia

Judecătorii Curții de Apel din Târgu Mureș au constatat, la finalul procesului, că doar acuzația de nerespectare a regimului armelor și munițiilor s-a prescris. În cazul celorlalte acuzații s-a decis achitarea în baza articolului conform căruia „fapta nu există”.

Din paginile probatoriului administrat, judecătorii au motivat că „nu au identificat acele probe pe care s-a bazat dispoziția de trimitere în judecată a inculpaților din prezentul dosar, probe din care să rezulte existența infracțiunilor reținute în sarcina acestora (…). Se constată astfel că organele de urmărire penală s-au limitat la a prelua datele minorilor identificați de autoritățile britanice ca fiind autorii unor infracțiuni de cerșetorie, furt sau fraudă și la a identifica persoanele cu care acești minori au ieșit din țară, fără a mai administra prea multe probe care să ateste cu adevărat existența infracțiunilor sau vinovăția inculpaților”.

Deși s-a arătat că cele 25 de persoane ar fi traficat un număr uriaș de copii și i-ar fi transportat în Marea Britanie în calitate de însoțitor sau șofer, instanța susține că marea majoritate a minorilor au călătorit în străinătate însoțiți de părinții acestora sau de către o persoană care avea calitatea de însoțitor conform declarațiilor autentificate în mod legal.

„Nu au fost identificați toți minorii care ar fi fost traficați”

Magistrații au mai explicat că în cazul infracțiunii de trafic de minori, nici la descrierea activității infracționale, nici la încadrarea juridică a acestei infracțiuni, nu au fost identificați în totalitate minorii presupuși a fi fost traficați de către inculpați.

„De asemenea, desi in rechizitoriu se afirma in general ca inculpatii i-au transportat in strainatate pe minori, in scopul exploatarii acestora, respectiv pentru a-i duce la cersit sau la furat in tarile din vestul Europei, din probele administrate nu rezulta acest scop”, motiveaza instanta.

Judecătorii Curții de Apel Târgu Mureș au motivat că este adevărat că o parte din copiii transportați au fost surprinși ulterior în Marea Britanie în timp ce au comis infracțiuni de furt sau cerșetorie „însă trebuie remarcat faptul că autoritățile din Marea Britanie s-au limitat în principal doar la identificarea minorilor care erau surprinși la cerșit sau la furat, fără a investiga și dacă acești minori erau cu adevărat exploatați de către inculpați sau de către alte persoane”.

Minorii au fost scoși ilegal din țară

Totodată, judecătorii mai explică faptul că, deși s-a reținut că inculpații au traficat o mulțime de minori, prin racolarea și transportul acestora în calitate de însoțitor sau șofer, reprezentanții parchetului au uitat să menționeze că, de cele mai multe ori, minorii au călătorit în afara României însoțiți chiar de părinții lor.

„De altfel, din analizarea declaratiilor autentificate care au stat la baza transportului minorilor in/din strainatate nu s-a constatat ca acestea ar contine date false, fiind autentificate de catre notari sau de catre reprezentantii consulari din strainatate.

De asemenea, in cuprinsul rechizitoriului, nu a fost identificat vreun minor care sa fi trecut frontiera de stat a Romaniei ilegal, cu complicitatea organelor politiei de frontiera, desi se afirma ca ar fi fost minori traficati care au fost transportati ilegal in strainatate”, conchide Curtea de Apel Targu Mures.

Neajunsuri în ancheta penală

Magistrații au constatat că neaudierea persoanelor traficate și a altor persoane care ar fi avut cunoștință despre activitățile inculpaților în cursul urmăririi penale reprezintă un neajuns „ întrucât persoanele respective, la momentul arestării inculpaților, ar fi putut oferi informații relevante legate de infracțiunile reținute în sarcina inculpaților”.

Potrivit instanței, majoritatea declarațiilor care au fost luate în timpul urmăririi penale sunt lapidare și nu dovedesc în vreun fel ca inculpații ar fi constituit un grup infracțional organizat sau ar fi transportat minori în scopul exploatării acestora.

„Organele de urmarire penala au incercat sa demonstreze mai mult cu probe indirecte existenta infractiunilor pentru a stopa fenomenul de cersetorie propagat in strainatate de catre o parte din persoanele de etnie romă.

Apreciem insa ca vinovatia inculpatilor trebuie demonstrata cu probe certe si concludente, zvonurile publice sau din presa nefiind de ajuns pentru constatarea existentei unor infractiuni. Nu este de neglijat nici faptul ca o parte din familiile de etnie rroma (avand de obicei un numar ridicat de membri de familie), in momentul in care au putut sa plece in afara granitelor, s-au orientat spre drumurile strainatatii, atrasi de avantajele numeroase oferite de autoritatile din tarile respective.

Chiar din declaratiile unor martori rezulta ca aceste familii se indreptau spre Marea Britanie, unde se traieste mai bine si ti se da si locuinta. De asemenea, odata ajunsi in strainatate, o parte din membrii familiilor rrome au profitat si de naivitatea si mila strainilor si au inceput initial sa cerseasca, iar apoi chiar sa comita diverse infractiuni minore, legislatia fiind, dupa parerea noastra, una extrem de permisiva.

Insa, de la comiterea unor infractiuni stradale de cersetorie sau furt si pana la existenta infractiunilor retinute in sarcina inculpatilor apreciem ca este o cale lunga, cale ce trebuia batatorita de catre organele de urmarire penala cu probe solide, care sa nu poate fi combatute in vreun fel. In schimb, atat autoritatile romane, cat si cele britanice s-au limitat la administrarea unui probatoriu destul de subtire, cu speranta ca vor indupleca instantele sa procedeze la condamnarea inculpatilor”, mai arata Curtea de Apel Targu Mures.

De ce a fost desființată acuzația de spălare de bani

Magistrații au desființat și acuzațiile de spălare de bani din acest dosar. Procurorii DIICOT spuneau că inculpații din acest caz au obținut beneficii materiale din exploatarea victimelor traficului de minori. Banii i-ar fi trimis în România prin sistemele de curierat electronic sau transfer bancar și investite în imobile și mașini de lux.

„S-a mai aratat ca cea mai mare parte din sumele de bani erau trimise in tara prin soferii masinilor cu care sunt transportati minorii sau chiar prin intermediul membrilor retelei atunci cand situatia impunea, insa instanta de apel nu a reusit sa identifice si probe care sa ateste realitatea acestor afirmatii. (…) Mai mult, nu a fost realizata legatura dintre sumele de bani indicate de catre organele de urmarire penala si infractiunile de trafic de minori retinute in sarcina inculpatilor, o parte din aceste sume de bani fiind obtinute in mod clar in mod licit de catre inculpati (unii inculpati, asa cum vom arata mai jos au obtinut bani de la autoritatile engleze cu titlu de ajutoare sociale, aceste sume neputand in niciun caz a fi considerate ca ar fi provenit din comiterea unor infractiuni)”, precizeaza judecatorii.

„Acuzațiile organelor de urmărire penală au fost făcute la grămadă”

Judecătorii explică faptul că acuzațiile organelor de urmărire penală au fost făcute „la grămadă” și fără a avea probe cu privire la această infracțiune de spălare de bani”.

„In concluzie, instanta de apel constata ca acuzatiile organelor de urmarire penala au fost facute la gramada si fara a avea probe cu privire la aceasta infractiune, fara a fi detaliate activitatile care reprezinta elementul material al infractiunii de spalare de bani.

S-a aratat ca infractiunea predicat care a stat la baza infractiunii de spalare de bani a fost infractiunea de trafic de minori, insa avand in vedere ca, asa cum am detaliat anterior, s-a retinut ca infractiunea de trafic de minori nu exista, se va constata si inexistenta infractiunii de spalare de bani, fara a se mai analiza si situatia fiecarui inculpat in parte, motivele de achitare fiind identice pentru toti inculpatii, respectiv inexistenta faptei”.

„Asemenea infracțiuni nu pot fi tratate cu superficialitate”

Concluzia judecătorilor este că asemenea infracțiuni „de o gravitate deosebită” nu pot fi tratate cu superficialitate.

Potrivit magistratilor, asemenea infractiuni de o gravitate deosebita, precum cele retinute in prezenta cauza, nu pot fi tratate cu superficialitate sau sub imperiul presiunii mediatice, organele de urmarire penala avand obligatia de a strange probele necesare din care sa reiasa fara vreo urma de indoiala vinovatia inculpatilor sau existenta infractiunilor.

Întreaga motivare a instanței AICI

Comentarii


    Lasă un răspuns


    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

    MainNews

    FREE
    VIEW