🇷🇴 Prezență vot alegeri prezidențiale

Românii s-au înghesuit în noaptea de miercuri spre joi și au creat cozi uriașe la benzinăriile din țară, de teamă să nu se trezească a doua zi cu prețuri astronomice la carburanți. Isteria a început la o benzinărie din Vestul țării, unde un litru de benzină a depășit 11 lei, și a fost alimentată prin intermediul postărilor pe rețelele sociale. Deși fenomenul este explicabil din punct de vedere economic, iar mesajele autorităților au fost pentru liniștirea populației, acest lucru nu a contat. Nivelul de educație al cetățenilor, slaba pregătire a comunicatorilor publici și lipsa unei înțelegeri a contextului global, combinate cu răspândirea haotică a informațiilor prin intermediul social media, toate acestea sunt ingredientele care pot produce situații similare, după cum a subliniat Dumitru Borțun, expertul în comunicare consultat de Main News. 

În București, cozile s-au întins chiar și pe sute de metri, iar la unele benzinării a fost nevoie inclusiv de intervenția poliției pentru dirijarea mașinilor, pentru a nu afecta traficul din zonă. Un exemplu asemănător a fost surprins și de jurnaliștii Main News, miercuri seară, în jurul orei 21, la o benzinărie din Pantelimon.

În cursul dimineții de joi, prețurile la carburant în București nu au trecut de 11 lei. Chiar dacă, față de ziua precedentă, au fost înregistrate scumpiri, un litru de benzină în Capitală nu depășea prețul de 9 lei, conform Monitorul Prețurilor.

Nu întâmplător, benzinăriile din vestul României sunt cele care au înregistrat creșteri uriașe de prețuri la carburanți. Totul este cauzat de plafonarea prețurilor la combustibili din Ungaria, a explicat profesorul universitar Dumitru Borțun, pentru Main News

„Când plafonezi prețul unui produs, produsul tinde să dispară de pe piață, pentru că producătorii nu mai vin la prețul mic, se duc să vândă unde este prețul mai mare. Crescând cererea, s-a întâmplat următorul lucru: ungurii au trecut granița și au venit să cumpere benzină de la benzinăriile românești, de lângă graniță”, a declarat, pentru Main News, Dumitru Borțun, profesor universitar la Facultatea de Comunicare și Relații Publice din cadrul SNSPA.

Informația s-a răspândit rapid prin intermediul rețelelor de social-media, iar, pe fondul panicii ce a fost generată de multiplele crize pe care românii le înfruntă în anul 2022, anume criza facturilor la energie sau criza războiului din Ucraina, „o serie întreagă de frici și temeri ale românilor s-au materializat în acest comportament”, după cum arată expertul în comunicare.

„Este un fenomen periculos, intră exact în definiția predicției auto-realizatoare. Lansezi zvonul că o bancă este în pragul falimentului, oamenii se duc să își scoată banii de la banca respectivă, își retrag banii și marii investitori și, până la urmă, biata bancă dă faliment, deși în momentul când ai făcut predicția nu era adevărată, dar s-a transformat în predicție adevărată pe parcursul procesului”, a explicat Borțun, citându-l pe Robert Merton, un sociolog american.

Totodată, profesorul universitar susține că problema poate fi privită și într-un context global.

„Dacă nu gândim la nivel global, ne păcălim, ne trezim în plin faliment. Trebuie făcută analiza la nivel global, să vedem al cui ar fi interesul ca în România să nu mai existe acces la combustibil”, a precizat expertul.

Comunicatorii din spațiul public și educația românilor

Episodul petrecut miercuri seară în benzinăriile din țară a scos la suprafață două dintre marile probleme ale societății din România. Este vorba de nivelul de educație al cetățenilor și, în paralel, de slaba pregătire a celor responsabili cu comunicarea publică, a subliniat profesorul universitar.

„Noi avem o școală fără educație, noi facem învățământ fără să facem educație și oamenii ies needucați. Unul dintre principalele lucruri care lipsesc este gândirea critică, gândirea capabilă să se analizeze pe sine, ce își poate da seama unde greșește. Câți oameni sunt capabili în România de gândire critică? De multe ori ne ducem după zvonuri, ne ducem după clișee mentale, de tipul – dacă e frumoasă, e proastă – astea sunt clișee mentale pe care le folosim și credem că gândim. Este vorba de gândirea inautentică, este un fenomen foarte general”, arată Dumitru Borțun.

În acest context, comunicarea publică devine esențială. Cei care transmit mai departe mesaje către opinia publică trebuie să dea dovadă de responsabilitate, numai că instituțiile statului au evitat să angajeze specialiști în acest sens, preferând să ocupe posturile cu prieteni, rude sau tot felul de ofițeri din structurile de comandă, a indicat profesorul Borțun.

„Opinia publică e ca un animal cu mai multe capete, tai unul, crește altul la loc. E foarte dificil de gestionat opiniile în publicul unei țări. Cu o vorbă scăpată nelalocul ei, scăpată când trebuie, poți să dai cu parul. Trebuie responsabilitate comunicațională pe toate planurile, altfel uitați ce se întâmplă. Poți să produci efecte de genul ăsta, care se amplifică odată cu timpul. E metafora bulgărului de zăpadă, care se rostogolește și cu cât vine mai mult la vale, cu atât devine mai voluminos, până când poate să dărâme o casă”, este concluzia profesorului din cadrul SNSPA.

Sursă foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp