Iohannis trimite în Parlament legea care prevede vânarea cormoranilor tot timpul anului. De ce a refuzat promulgarea
Președintele Iohannis cere Parlamentului reexaminarea legii care extinde perioada de vânătoare a cormoranului mare pe tot parcursul anului. În scrisoarea trimisă Senatului României, luni, 19 iunie, Iohannis sublinizază că este necesară protejarea faunei României.
„Este susceptibilă de a afecta această specie prin vulnerabilizarea puilor, precum și alte specii de păsări”, menționează președintele României. În spijinul acestui argument, Iohannis invocă și Directivele europene care se referă la protejarea speciilor pe cale de dispariție. Vânarea cormoranilor mari este permisă, la acest moment, în România, în perioada 1 septembrie – 28 februarie.
„Vânarea cormoranilor mari în timpul sezonului de cuibărit poate afecta negativ aceste păsări și, în mod special, pelicanul creț sau cormoranul mic. În ceea ce privește cormoranul mic, există în procesul de vânătoare un risc crescut de confundare cu cormoranul mare. Față de argumentele expuse mai sus și având în vedere competența legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicităm reexaminarea Legii pentru modificarea anexei nr. 1 la Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006”, menționează Administrația Prezidențială.
Astfel, Parlamentul României are obligația să reexamineze legea vânătorii, prin prisma argumentelor invocate de președintele Iohannis. Ulterior, forma finală a actului normativ va ajunge din nou la promulgare.
În iunie 2020, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea care permite vânarea cormoranului mare, în perioada 1 septembrie şi 28 februarie. Anterior, vânarea acestei specii de păsări era interzisă.
Cum explică parlamentarii vânarea cormoranilor mari pe toată perioada anului
Proiectul de lege prin care se extinde vânarea cormoranilor mari a fost iniţiat de 17 senatori şi deputaţi PSD şi trei deputaţi PNL. Practic, se modifică o anexă din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006.
Parlamentarii explică, în expunerea de motive a proiectului, că, în ultimii 40 de ani, s-au înregistrat creşteri semnificative ale numărului de cormorani mari (Phalacrocorca carbo) şi acest lucru afectează fermele de acvacultură.
„Populaţiile s-au întors în unele zone după o lungă absenţă şi s-au mutat şi în alte zone anterior neocupate. Această creştere a numărului şi a distribuţiei a adus păsările în conflict cu omul. Cu toate că îngrijorarea producătorilor de peşte a crescut ca urmare a pagubelor tot mai mari produse de cormorani în fermele de acvacultură, semnalele acestora nu au fost auzite de responsabilii cu protecţia mediului. Urmare acestui fapt, s-a ajuns în prezent ca producători de marcă din acvacultura românească să dorească să abandoneze această activitate şi să se îndrepte spre alte activităţi din agricultura românească”, au precizat parlamentarii.
Sursă foto: Inquam Photos / George Călin
Comentarii