Wednesday, May 19, 2021
Jurnalism corect


INTERVIU Robert Cazanciuc, despre „superimunitatea” magistraților: E vorba de o falsă garanție / Ce spune senatorul despre proiectul de modificare a legilor justiției

By Matthew Garvey , in Interviuri Justitie Politic Stirile zilei , at 9 aprilie 2021 Etichete: , ,

Robert Cazanciuc susține, într-un interviu acordat Main News, că amendamentul care prevede implicarea CSM în procedura de trimitere în judecată a magistraților este o falsă garanție. Senatorul consideră că demersul de desființare a Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) este „primul pas pentru a readuce controlul politic” în sistemul judiciar din România.

Legea de desfiinţare a SIIJ a fost adoptată de Camera Deputaţilor, fiind în prezent în Comisia Juridică de la Senat, această cameră fiind decizională.

Cele mai importante declarații ale senatorului Robert Cazanciuc:

Proiectul de desființare a Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție: 

– La prima vedere, aș spune că este un text absolut inutil, cel trimis de Camera Deputaților, care transformă CSM într-un actor în procedura penală, ceea ce nu este firesc, ar putea fi chiar periculos.

– E un demers eminamente politic, care nu are legătură cu nevoia de independență a justiției.

– Tot discursul despre nevoia de a scoate politicul din justiție e o ipocrizie care nu are legătură cu nevoia reală a cetățeanului de a avea garanții că nimeni nu intervine în actul de justiție.

– Dar e singura structură de parchet în care factorul politic nu intervine absolut deloc.

– PSD nu va susține acest proiect, atât timp cât a primit aviz negativ din partea CSM.

– Este un prim pas pentru a readuce controlul politic asupra Justiției

Amendamentul prin care magistrații pot fi trimiși în judecată cu avizul CSM:

– În aparență, mai degrabă e vorba de o falsă garanție.

– Amendamentul nu a fost formulat de un naiv, ci e formulat de cineva care știe mecanismele, nu foarte bine, pentru că dacă ar fi fost foarte bine ar fi știut că nu poți să introduci CSM într-o procedură penală în această manieră.

Avizul Comisiei de la Veneția referitor la desființarea SIIJ:

– Nu știu în ce procedură a cerut domnul ministru avizul Comisiei de la Veneția, din moment ce legea se află în Parlament

– Demersul în sine nu este rău, este foarte bine, dar nu știu cine i-a dat mandat

– Pe domnul ministru l-a luat gura pe dinainte spunând acest lucru, că a cerut avizul Comisiei de la Veneția pentru Secția Specială

Proiectul de modificare a Legilor Justiției:

– Lucruri amestecate din punctul meu de vedere, sunt puse cap la cap opinii diferite

– Nu cred că acest pachet este un progres, ci, în mod evident, un regres din perspectiva controlului politic

Redăm integral interviul acordat de senatorul Robert Cazanciuc publicației Main News:

Main News: Cum vedeți proiectul de desființare al Secției Speciale și amendamentul prin care magistrații pot fi trimiși în judecată cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii. Considerați că ar fi vorba de o „superimunitate” sau garanție?

Robert Cazanciuc: Încercarea celor de la Camera Deputaților de a completa acest text vine cumva în întâmpinarea solicitării CSM, care a avizat negativ acest proiect, spunând foarte clar că nu oferă garanții pentru protejarea reală a independenței judecătorilor și procurorilor. Cred că a fost o încercare de a acoperi această solicitare a CSM atunci când nu a avizat pozitiv acest proiect de lege. La prima vedere, aș spune că este un text absolut inutil, cel trimis de Camera Deputaților, care transformă CSM într-un actor în procedura penală, ceea ce nu este firesc, ar putea fi chiar periculos în condițiile în care CSM ar aviza sau nu ar aviza, se va ajunge în fața unei instanțe într-o anumită procedură de contestare sau trimitere în judecată, s-ar putea să existe o formă de presiune asupra acelui judecător, dacă s-a pronunțat CSM la un moment dat cu privire la o trimitere judecată, o să fie complicat pentru un judecător de la instanță să spună altceva decât ce spune CSM.

În aparență, mai degrabă e vorba de o falsă garanție. Cred că încercarea celor care au pus pe masă acel text a fost fie să deblocheze politic ceea ce era evident că nu va fi un consens la nivelul actualei coaliții, fie cineva de bună credință a încercat să găsească o formulă pentru a acoperi ceea ce a spus foarte clar CSM, că soluția nu instituie garanții ca să asigure independența judecătorului și procurorului.

Cu privire la proiectul de lege în ansamblu, e un demers eminamente politic, care nu are legătură cu nevoia de independență a justiției, în favoarea cetățeanului. Toată bătălia pentru independență nu este pentru a proteja pe unii judecători sau procurori care nu și-ar vedea de ceea ce presupune fișa postului, ci de a avea garanția că nimeni nu intervine în actul de justiție. Aceasta este valoarea fundamentală a acestei instituții, a cărei activitate poate fi discutată, dar într-un cadru profesional. Singurii care pot fi abilitați să verifice abilitatea sunt cei de la Inspecția Judiciară. Nu am văzut un raport al Inspecției Judiciare care să arate că sunt deficiențe majore acolo.

Îl auzeam și astăzi pe domnul ministru care spunea că nu sunt suficiente rechizitorii. Haideți să îi dăm o veste bună domnului ministru, nu mai suntem în anii 50, în care făceam pe bandă rulantă rechizitorii și doar așa era apreciată activitatea unui procuror, nu pe bază de fapte probate dincolo de orice îndoială. Dacă domnul ministru este cu adevărat interesat, putea să întrebe la CSM dacă acea structură a avut resursele pentru a soluționa dosarele multe pe care le are în momentul de față.

Până una alta, cel care este garantul independenței justiției, așa cum spune Constituția, CSM, a avizat negativ acest proiect de lege. Atunci, această coaliție care a clamat ani de zile că trebuie să ținem cont de avizul profesioniștilor, astăzi vine și face exact pe dos decât a spus ani de zile. Au spus profesioniștii că soluția aceasta nu este bună, puteau să vină cu alte soluții, reluau dezbaterile, porneau de la ceea ce a mers bine și ceea ce nu a mers bine, dar nu o evaluare politică, ce face astăzi ministrul Justiției.

L-am întrebat și astăzi, cu ce instrument legal operează ministrul Justiției pentru a aprecia că nu este adecvată o structură de parchet? Ministrul nu are la îndemână niciun instrument legal să spună dacă o structură de parchet este eficientă sau nu. Atunci, este un demers eminamente politic. Tot discursul despre nevoia de a scoate politicul din justiție e o ipocrizie care nu are legătură cu nevoia reală a cetățeanului de a avea garanții că nimeni nu intervine în actul de justiție.

Main News: A existat o consultare a sistemului judiciar pe marginea desființării Secției Speciale, înainte ca proiectul să ajungă în Parlament?

Robert Cazanciuc: Din câte știu a fost o consultare și din câte știu eu, spre exemplu, Curtea Supremă, prin intermediul căruia, spune legea fundamentală, că se înfăptuiește justiția în România, în proporție covârșitoare, s-a opus desființării acestei Secții. S-a făcut o consultare în cursul lunii februarie cu privire la această secție și răspunsul a fost covârșitor în sensul menținerii acestei secții, cu alocarea resurselor de care are nevoie, cu eventuale ajustări normative, dacă este nevoie să facem mai eficientă secția.

Noi, acum, ce spunem politic? Secția nu este eficientă și o desființăm. Dar e singura structură de parchet în care factorul politic nu intervine absolut deloc. Numirea procurorilor se face la CSM, a celor de execuție și cu funcții de conducere. Atunci, dacă ani de zile România s-a bătut să demonstreze că politicul este scos din treburile justiției, de ce vrem să desființăm o structură de parchet în care politicul nu are niciun amestec și să reintroducem un control politic? Nu are legătură cu interesul pe termen lung al României, ci are legătură cu interesul actualei puteri de a găsi niște pârghii politice de control asupra Justiției.

Main News: În legătură cu amendamentul la care am făcut referire, considerați că a existat un inițiator din umbră?

Robert Cazanciuc: Nu știu cum a fost acolo, pentru că noi am primit la Senat un text cu acest amendament. Ce a fost la Camera Deputaților, nu știu. Dar amendamentul nu a fost formulat de un naiv, ci e formulat de cineva care știe mecanismele, nu foarte bine, pentru că dacă ar fi fost foarte bine ar fi știut că nu poți să introduci CSM într-o procedură penală în această manieră. A fost, mai degrabă, cineva din zona judiciară care cunoaște procedurile și a încercat o formulă de a debloca politic. A fost destul de clar că UDMR a susținut că nu dorește desființarea acestei secții, fără a pune garanții, așa cum au cerut magistrații.

Nu este o pledoarie pentru a menține secția în formula actuală, este o pledoarie pentru a lăsa ipocrizia deoparte și a discuta cu toate datele pe masă dacă această formulă este potrivită pentru a feri judecătorii de imixtiuni în actul de justiție, atât timp cât am aviz negativ de la CSM care are această atribuție. Dacă garantul independenței Justiției spune că această lege pune în pericol independența, eu o ignor? Pur și simplu pentru că pot, pentru că voința mea politică poate face ce vrea?  E în regulă, nu mai contează ce am spus până acum pentru că suntem la putere și când suntem la putere facem ce dorim. Nu mai contează ce am spus, vă readuc aminte ce spunea premierul Cîțu: „Am făcut o declarație de campanie electorală, acum suntem la guvernare, e altceva”. Păi spuneți așa, în campania electorală sau în opoziție spuneți ceva ca să ajungeți la putere, nu să fiți interesați în mod real de a găsi cele mai potrivite formule ca sistemul judiciar să fie în echilibru ca, în final, cetățeanul să aibă parte de un act de justiție fără niciun fel de interferență.

Main News: Credeți că o să fie adoptat în această formă de Senat? 

Robert Cazanciuc: Nu știu cum o să iasă după dezbateri, dar partea bună e că la Senat am început să facem dezbateri. Se întind pe mai multe ședințe aceste discuții, eu sper să nu fie un dialog al surzilor. Nu este o bătălie să punem mâna pe microfon, cine vorbește mai mult. Dacă doar asta e bătălia, pentru spațiul public, și nu suntem interesați în mod real de problemele din Justiție, noi discutăm de o falsă problemă în condițiile în care milioane de oameni au dosare civile. 94% din cele 3-4 milioane de procese, pe an, din sistemul judiciar românesc sunt civile. Ani de zile durează procesele, durează redactarea hotărârilor ani de zile. Nu l-am auzit pe domnul ministru preocupat de durata proceselor sau de practica neunitară la nivelul instanțelor. Practica neunitară duce la creșterea neîncrederii oamenilor în actul de justiție, când în cadrul aceleiași instanțe, în două spețe identice, se pronunță soluții diferite, ce să creadă un om obișnuit? N-am auzit tipul ăsta de preocupare, am auzit un angajament politic, fără un fundament legal, de a merge pe un anumit drum. Au ales drumul ăsta? Să și-l asume fără niciun fel de rezerve, dar fără ipocrizie. Nu putem discuta despre respectarea unor principii, pentru care ne-am bătut în opoziție, dar care ne încurcă când suntem la putere, așa pare pentru actuala putere.

Main News: PSD susține proiectul de desființare al SIIJ sau o să vină cu modificări în Senat pe marginea acestui proiect?

Robert Cazanciuc: Atâta timp cât acest proiect de lege are un aviz negativ din partea CSM, PSD nu va susține acest proiect. Vor fi contribuții în cadrul dezbaterilor, dar sper să nu fie un dialog al surzilor în care noi să spunem de bună credință lucruri și să nu fie ascultate de nimeni. Sper să nu fie o dezbatere formală, cu condiția ca oamenii să fie interesați să găsească soluții.

Main News: Procedural vorbind, ministrul Justiției a anunțat că o solicite avizul Comisiei de la Veneția. Cum comentați?

Robert Cazanciuc: Nu știu în ce procedură a cerut domnul ministru avizul Comisiei de la Veneția, din moment ce legea se află în Parlament. Putea să ceară un aviz când se afla în procedură de avizare guvernamentală. Dacă se decidea la nivelul Parlamentului că trebuie solicitat avizul, trebuia făcut de Parlament. Demersul în sine nu este rău, este foarte bine, dar nu știu cine i-a dat mandat, din moment ce proiectul de lege nu mai este în puterea domniei sale, ci este în dezbatere parlamentară, trecut de una dintre cele două Camere ale Parlamentului. Cred că este vorba de un proiect mai amplu, referitor la Legile Justiției, în care o componentă se referă și la Secția Specială, dar cred că pe domnul ministru l-a luat gura pe dinainte spunând acest lucru, că a cerut avizul Comisiei de la Veneția pentru Secția Specială.

Dacă Comisia de la Veneția a fost sesizată cu privire la acest proiect de lege, eu cred că ar fi decent față de acest demers să așteptăm avizul Comisiei de la Veneția, nu să mergem în procedură de urgență, așa cum a cerut PNL în Senat marți. Au cerut o procedură de urgență, probabil neștiind că între timp ministrul ceruse avizul Comisiei de la Veneția. Nu cumva ne facem de rușine noi ca țară, dacă suntem de bună credință și vrem să aflăm opinia unor specialiști, nu ar fi decent să așteptăm și opinia acelor specialiști? Oamenii aceia întorc pe toate fețele fiecare proiect de act normativ, discută o lună-2-3, cât este nevoie, de aceea ne-au informat că opinia Comisiei va fi emisă în luna iulie, e un termen rezonabil. Eu cred că cei de la Comisie au auzit de forme fără fond, unde noi ,din păcate, suntem prizonierii acestor forme fără fond.

Main News: Ministrul Justiției a prezentat proiectele de modificare a legilor justiției. Ați apucat să le consultați?

Robert Cazanciuc: Sunt de mai multe luni de zile puse în consultare, lucruri amestecate din punctul meu de vedere, sunt puse cap la cap opinii diferite ale unor oameni care înțeleg sau nu înțeleg cum ar trebui să funcționeze sistemul judiciar din România. E o discuție la nivelul coaliției, se fac comitete, comisii, să studieze proiectul ministrului. Noi o să putem discuta serios după ce Guvernul va aproba, dacă va aproba, un proiect de lege de modificare a celor 3 legi care guvernează sistemul judiciar din România. Aștept cu foarte mare interes să văd care sunt progresele acestui proiect, să vedem dacă se menține acest interes de a readuce controlul politic asupra Justiției. Desființarea Secției Speciale este un prim pas pentru a readuce controlul politic asupra Justiției.

Probabil, numirea președintelui Înaltei Curți va fi readusă la nivelul decidentului politic e un alt pas. Din discuțiile din spațiul public, eu nu cred că acest pachet este un progres, ci, în mod evident, un regres din perspectiva controlului politic. Sper în buna credință a juriștilor din partidele care compun actuala coaliție și o formă de bun simț care sper să fie o stavilă pentru cei care vor cu orice preț un control politic, crezând că vor fi veșnici la putere sau având nevoie de a se simți protejat. Nu pot să îmi dau seama ce e în mintea acestor oameni, nu văd în tot acest demers din ultimul timp unde se discută despre cetățean.

Ce garanții oferim cetățeanului că are parte de un act de justiție în care să creadă cu adevărat că nu sunt interferențe, că sunt judecători sau procurori bine pregătiți, adecvați misiunii sociale, care vor să profeseze nu doar pentru că e un salariu bun, ci pentru că au vocația să facă acest lucru. E datoria societății să-i selecteze pe cei care trebuie să stabilească un echilibru social, în funcție de vocație, nu în funcție de opțiuni politice.

Main News: PSD susține că este nevoie ca Legile Justiției, în actuala formă, să fie modificate?

Robert Cazanciuc: Discutăm de legi care au fost adoptate după dezbaterea din Parlament din 2018, cu câteva Ordonanțe de Urgență mai mult sau mai puțin fericite care au intervenit asupra dezbaterilor din Parlament. Fiecare lege are o viață a ei, după un anumit număr de ani e firesc să te întrebi dacă textele corespund nevoii sociale, dacă nu sunt depășite de realitate, dacă nu ar trebui clarificate, dacă nu au dus la o practică neunitară. La 3 ani, se poate face acest lucru, dar se poate face în cadrul unor dezbateri, în cadrul sistemului judiciar, în cadrul Parlamentului, cum s-a întâmplat în 2017-2018. Dincolo de opțiunea politică, au fost dezbateri de luni de zile, în care au fost, cea mai mare parte din oameni, de bună credință. Au fost adoptate amendamente propuse de PSD, PNL, USR, de asociații de magistrați, atunci când era nevoie de acele amendamente. E nevoie oricând de o dezbatere pe o lege ce a fost adoptată cu ani în urmă, dar trebuie făcută cu bună credință și nu văzută ca instrument politic, într-o bătălie în care lipsește cetățeanul.

CITEȘTE O ALTĂ OPINIE AICI: INTERVIU Senator PNL: Nu văd un impediment ca proiectul de desființare a Secției Speciale să treacă de Senat cu amendamentul prin care magistrații pot fi trimiși în judecată cu avizul CSM

Sursă foto: Robert Cazanciuc / Facebook

Comentarii


Lasă un răspuns


Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

MainNews

FREE
VIEW