Monday, April 19, 2021
Jurnalism corect


INTERVIU | Președintele Tribunalului București: Ordonanța pe complete, ca o binecuvântare | Laura Radu, despre filtrele pentru inculparea și trimiterea în judecată a magistraților: O garanție a independenței. Există riscul să ne întoarcem în zona unor abuzuri pe care nu ni le-am dori | Ce spune judecătoarea despre Secția Specială

By Robert Madaianu , in Interviuri Justitie Stirile zilei , at 9 ianuarie 2021 Etichete: , ,

Reglementarea pensionării anticipate nu este un lucru rău, sunt atât argumente în favoarea desființării cât și a menținerii Secției Speciale. Interpretarea conform căreia nu se pot emite ordonanțe în nicio situație este „restrictivă”. Instanța se confruntă cu un deficit de zeci de judecători, iar ordonanța de urgență prin care s-a evitat formarea completelor de trei magistrați în apel a fost „ca o binecuvântare”. Sunt câteva dintre concluziile unui interviu acordat de președintele Tribunalului București (TMB), judecătoarea Laura Radu, pentru Main News.

Principalele declarații ale președintelui TMB

PANDEMIE: Din nefericire pentru noi, au fost și cazuri de îmbolnăvire și un caz de deces

DOSARUL ELECTRONIC: Modul în care funcționează nu este corespunzător așteptărilor

PERSONAL: Deficit de 40 de judecători / E o problemă din punct de vedere a modului în care a fost gândită cariera magistratului în baza legislației în vigoare

OUG COMPLETE: A fost ca o binecuvântare

COMPLETE DE 3 ÎN APEL: Ne-am trezit cu dispoziția legală reglementată ca atare

REFERENDUM: Reprezintă voința populară și o respectăm ca atare / Apreciez restrictivă interpretarea conform căreia nu se pot emite ordonanțe în nicio situație

PENSIONAREA ANTICIPATĂ: Faptul că s-a reglementat nu este un lucru rău

PROIECT PROBE OBȚINUTE ÎN BAZA MSN: Sunt rezervată să spun un hotărât DA sau un hotărât NU

SECȚIA SPECIALĂ: Nu cred că trebuie, neapărat, să mergem într-un timp foarte scurt pe o soluție de desființare / Pot fi identificate rațiuni pentru care să fie menținută și pentru care să fie desființată

„SUPERIMUNITATEA”: În niciun caz o „superimunitate”, ci o garanție a independenței și imparțialității / Există riscul să ne întoarcem în zona unor abuzuri pe care nu ni le-am dori. Și nu vorbesc doar de abuzurile din ultimii ani, ci vorbesc de abuzuri de-a lungul timpului, pe care magistratura le-a trăit, întins în timp, pe parcursul a multor zeci de ani. De aceea, avem nevoie de aceste dispoziții legale

Interviul integral

Main News: Ce impact a avut pandemia asupra activității instanței?

Laura Radu: 2020 a fost un an foarte greu din această perspectivă a pandemiei și a provocărilor unice cu care sistemul judiciar s-a confruntat. Am avut un volum uriaș de dosare de gestionat, atât în perioada anterioara declarării stării de urgență, apoi pe durata stării de urgență și ulterior, odată cu intrarea în starea de alertă. Mulțumesc colegilor mei pentru implicare, cooperare și disponibilitate în stabilirea și respectarea măsurilor pe care le-am agreat. Din nefericire pentru noi, au fost și cazuri de îmbolnăvire și un caz de deces.

Main News: Au existat situații în care, în țară, s-a vorbit despre probleme în ceea ce privește materialele de protecție. Care a fost situația la Tribunalul București?

Laura Radu: Nu avem de ce să ne plângem, pentru că, din punct de vedere al resurselor financiare am avut toată disponibilitatea Ministerului Justiției și Curții de Apel București, de a da curs solicitărilor noastre. Nicio cerere pertinentă și în măsură să vină în întâmpinarea siguranței sănătății cetățenilor și a personalului nu a rămas nesoluționată.

Main News: Cu ce probleme se confruntă Tribunalul București?

Laura Radu: În momentul de față este o problemă reală cea a cauzelor penale în care sunt foarte multe persoane implicate, inculpați și ceilalți participanți în procesul penal. Am avut o situație în care într-un dosar penal au fost aproximativ 70 de persoane participante și sălile de ședință pe care le avem la dispoziție sunt necorespunzătoare din perspectiva asigurării distanțării sociale pentru un număr așa de mare de persoane. Este cunoscut că Tribunalul București multă vreme a desfășurat o parte din aceste ședințe în sala de festivități a instanței, care nu are aceasta destinație.

Timp de trei ani de zile am beneficiat de aparatura tehnică de înregistrare pe care Înalta Curte a avut-o la dispoziție în sala de festivități a Tribunalului, pentru dosarele aflate pe rolul Instanței Supreme și care, de la finalul anului 2020, a fost recuperată la sediul Înaltei Curți. În absenta unei astfel de aparaturi de înregistrare, absolut necesare în procesul penal, ne propunem ca în cursul acestui an să realizam această achiziție, pentru sala de festivități, în vederea asigurării distanțării între numeroasele părți implicate în dosarele penale. Până atunci, soluția este desfășurarea unor astfel de procese prin videoconferință.

Main News: S-a vorbit mult de digitalizare, care este situația Dosarului Electronic?

Laura Radu: Sunt multe de făcut în acest domeniu. Am fost la limită, pentru că în a doua jumătate a anului 2019 am depus eforturi importante pentru darea în exploatare și operaționalizarea aplicației Dosar Electronic. Ne-a ajutat mult, astfel încât în anul 2020 să venim în întâmpinarea justițiabililor și avocaților cu dosarul electronic, însă modul în care funcționează nu este corespunzător așteptărilor și suntem conștienți ca sunt necesare îmbunătățiri.

Teoretic, trebuie ca aplicația să permită accesul părților la încărcarea propriilor documente, întâmpinări sau cereri reconvenționale, sau orice alt înscris transmis de fiecare dintre ei, ceea ce nu se întâmplă în momentul de față. Noi primim corespondența, o tipărim, o înregistrăm și abia apoi o încărcăm și devine vizibilă celor care au acces la dosar în format electronic. De aici apar tot felul de întârzieri în procesarea acestor documente. Pe de altă parte sunt probleme de conectare la aplicație, sunt multe sesizări pe care le primesc de la părți, avocați, care ne spun că nu pot să acceseze, din diferite motive. Avem nevoie de sprijinul MJ pentru deblocarea acestor aspecte tehnice care reprezintă acum dificultăți.

Main News: Care este situația personalului?

Laura Radu: Suntem într-o situație destul de dificilă. Deși schema instanței este generoasă, respectiv 262 de posturi, la real, noi suntem în jur de 220 în activitate, ceea ce înseamnă un deficit plasat în jurul cifrei de 40 de judecători, la care se adaugă ultimele situații. Ne-au plecat foarte mulți colegi prin pensionare în ultima perioadă și prin promovare la Curtea de Apel. Gestionăm aceste absențe ale colegilor noștri prin desființarea completelor de judecată și persoanele care au dosare pe rolul Tribunalului București știu că se desființează foarte multe complete și se redistribuie celorlalte complete de judecată. Ne-am dori să avem o schemă completă de judecători și apoi se poate analiza necesitatea suplimentarii schemei. Deocamdată nu am ajuns la un grad de ocupare rezonabilă a numărului de posturi, asa încât este prematură o solicitare de suplimentare a numărului de posturi.

E o problemă din punct de vedere a modului în care a fost gândită cariera magistratului în baza legislației în vigoare. Noi, la judecătorii, avem judecători care au grad de tribunal și curte de apel și care nu vor să vină la tribunal pentru că volumul de activitate și complexitatea care caracterizează această instanță sunt copleșitoare. Pot exista soluții prin reglementarea acestor ipoteze de lucru, prin care judecătorii care au grade de tribunal și grade de curte să acceadă la instanțe pentru care au dobândit gradul profesional. Există și alte soluții. Una ar fi modificarea competenței în materie procesual-civilă. Potrivit noului Cod de procedură civilă, competența este dată ca instanță de fond tribunalului. Anterior Codului de procedură civilă intrat în vigoare la 15.02.2013, competența aparținea ca instanță de fond judecătoriilor. Mare parte din activitatea pe care o aveau judecătoriile s-a deplasat către tribunal, dar schemele și judecătorii au rămas concentrați pe judecătorii, tribunalul fiind prejudiciat. Gândiți-vă că tribunalul pe lângă faptul că e o instanță de fond în proporție de 70%, ținând cont de toate materiile în care judecă, judecă și în căile de atac.

Ajungem la mult discutata chestiune legată de compunerea completelor de judecători în 2 sau 3 judecători. Pentru noi această OUG prin care se amână intrarea în vigoare a fost ca o binecuvântare. Era aproape imposibil să realizăm planificarea judecătorilor în complete de 3 judecători pentru a gestiona potrivit acestei dispoziții legale competenta. Tribunalul București se confruntă cu probleme complexe generate de insuficienta resurselor umane. Intrarea în vigoare ar presupune asigurarea necesarului de resurse umane pentru alcătuirea completelor de judecată în această compunere de 3 judecători în apel. La nivel teoretic soluția este binevenită. S-ar rezolva ipotezele dificile pe care le avem acum de discutat. Fiind doi judecători în completul de apel se poate imagina soluția în care unul dintre judecători are o opinie, celălalt o altă opinie. Această divergență se rezolvă prin includerea unui judecător aflat într-o planificare de permanență disponibilă în mod continuu.  Rezulta că în mod constant avem un judecător indisponibilizat pentru astfel de situații. Ideea este că stabilind sau planificând de la început trei judecători, lucrurile acestea dispar. Pentru a constitui complete de 3 judecători ai nevoie de oameni efectiv în activitate. Dacă s-ar rezolva problema resurselor umane, atunci și dispoziția legală poate să intre în vigoare. Faptul că, pentru Tribunalul București, efectele ordonanței de urgență sunt benefice, are drept cauză numărul insuficient de judecători.

Atunci când dispoziția legală ca atare, a compunerii completelor de 3 judecători, a fost trecută la nivel legislativ, ar fi fost necesară o consultare reală și largă a instanțelor. Această modificare are un istoric destul de confuz, pentru că s-a pornit de la o discuție legată de completele în materie penală și s-a avansat pentru egalitate de tratament și pentru materia civilă. Pe noi ne-a surprins, pentru că nu se discutase de complete de apel în 3 judecători, niciodată până când ne-am trezit cu dispoziția legală reglementată ca atare. Dincolo de referendum, trebuie să mergem și mai departe, la data la care s-a înscris dispoziția legală de 3 judecători în apel în materie civilă. Problemele aici apar, nu neapărat în materie penală, dar și în materie penală.

În ceea ce privește referendumul, sigur, reprezintă voința populară și o respectăm ca atare, numai că sunt nuanțe care trebuie tratate corespunzător. Aceasta era o chestiune de organizare judiciară. Apreciez restrictivă interpretarea conform căreia nu se pot emite ordonanțe în nicio situație. Au mai fost emise ordonanțe în justiție pe parcursul anului 2020 și au venit în întâmpinarea nevoilor pe care sistemul judiciar le are, astfel ca nu cred că trebuie să mergem rigid și să spunem: s-a hotărât fără ordonanțe, atunci fără ordonanțe. Este necesara, desigur, o atenție sporită atunci când discutăm despre emiterea lor. L-aș cita pe ministrul Justiției care spunea că era o chestiune imperios necesară și trebuia rezolvată ca atare. Pentru Tribunalul București a fost o măsură foarte bună.

Main News: Cum vedeți situația pensionării anticipate și a pensiilor?

Laura Radu: Măsura, în general, este bine că este reglementată. Pensionarea anticipată se referă la 20 de ani vechime, în timp ce pensia de serviciu se referă la 25 de ani vechime în magistratură ca judecător și cu vechimile asimilate, așa cum dispozițiile legale prevăd. Faptul că s-a reglementat pensionarea anticipată nu este un lucru rău. Și aceasta o spun din perspectiva faptului că la Tribunalul București sunt mulți judecători care au vechimi cuprinse intre 20 si 25 de ani. Dar, în egală măsură, foarte puțini din aceasta categorie, se gândesc să se pensioneze efectiv, presupunând ca dispoziția legală ar fi în vigoare. În sine, aceasta constituie o garanție profesională.

Pensia de serviciu la care judecătorul este îndreptățit la împlinirea a 25 de ani de activitate este reglementata în considerarea carierei. Pe parcursul acestei perioade de timp, statutul judecătorului este caracterizat de restricții, incompatibilități, interdicții, pe care toți ceilalți cetățeni, care se prevalează de uniformizarea principiului contributivității pentru dreptul la pensie, nu le au. Faptul că, după 25 de ani de muncă efectivă, ca judecător sau procuror, ai acest drept, reprezintă recunoașterea legislativa a unei profesii de carieră. Aceasta este în strânsă legătură cu timpul. Magistratura nu se rezuma la un mandat limitat în timp. La baza exercitării profesiei stă principiul meritocrației. Odată cu admiterea în profesie, continuând cu definitivarea ca judecător, cu promovarea la instanțele ierarhic superioare, totul se desfășoară pe bază de verificarea cunoștințelor și activității profesionale curente. Gândiți-vă că ultimii 25 de ani sau 30 de ani au caracterizat sistemul judiciar printr-o reformă continuă. Aceasta înseamnă că judecătorii trebuie să fie permanent actualizați cu aceste modificări, ceea ce implică din partea lor un efort continuu.

Curtea Constituțională a subliniat în numeroase rânduri importanța pensiei de serviciu pentru magistrați, integrată statutului lor.

Main News: Un proiect care a stârnit reacții puternice în ultima perioadă este cel care ar permite utilizarea, ca probe în dosare, a interceptărilor făcute în baza mandatelor de siguranță națională. Cum vedeți inițiativa?

Laura Radu: Discuția noastră trebuie sa aibă la bază considerentele Deciziei Curții Constituționale nr.55/2020, potrivit cărora includerea unui element în categoria mijloacelor de probă trebuie însoțită de garanțiile necesare respectării drepturilor și libertăților fundamentale. Trebuie creat un cadru legal adecvat care sa permită contestarea legalității mijloacelor de probă.

De aceea, suntem datori cu prudență și cred că trebuie mai mult timp de reflecție asupra importanței, asupra nevoii unor astfel de dispoziții legale. În Consiliul Superior al Magistraturii au fost dezbateri și argumentele pe care le-am ascultat, împărtășite de membrii CSM sunt de primit și de-o parte și de cealaltă. De aceea, ca judecător, ca om al echilibrului și al măsurii, sunt rezervată să spun un hotărât DA sau un hotărât NU. Pentru că de la caz la caz și de la situație la situație se poate aprecia. Și eu cred că dacă judecătorii sunt chemați să analizeze, pe baza unor dispoziții legale, care să fie clare, accesibile, previzibile, transparente, cred că există și situații în care pot fi utilizate pentru că s-au adus argumente si pentru astfel de ipoteze în dezbaterile derulate în Consiliul Superior al Magistraturii. Prin urmare, pot fi utilizate și sunt și situații în care judecătorul le poate înlătura, în considerarea puterii de apreciere a autorităților conferite de lege, ținând seama de scopul legitim urmărit. Important este să aflăm adevărul. Până la urmă, toată rațiunea pentru care există justiție este aceea de a se afla adevărul și a se restabili echilibrul încălcat. Și atunci, toate metodele legale pe care le folosești pentru a descoperi lucruri necunoscute la începutul cercetării, cu rezervele exprimate anterior, cred că pot fi folosite.

Aș vrea să avem în vedere hotărârea 225/2019 a Consiliului Superior al Magistraturii, în care, pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii, unde este publicat extrasul acestei hotărâri, sunt menționate o serie de metode de investigare care au fost folosite și care ne creează un sentiment de îngrijorare. Au fost vizați de activități de urmărire penala în cauze aflate pe rolul DNA, 85 de judecători de la Tribunalul București. Aceasta înseamnă ca aproape jumătate din judecătorii de la Tribunalul București au fost supuși unor măsuri de investigare. Este adevărat că Tribunalul București a avut o serie de judecători care au fost cercetați, judecați și apoi aflați în executarea unor pedepse, dar numărul lor este insignifiant față de acești 85 de judecători la care se face referire în hotărârea 225/2019. Și de aceea, trebuie să fim foarte atenți în ceea ce privește statutul judecătorului și asigurarea independenței acestuia.

Main News: Secția Specială trebuie desființată?

Laura Radu: Cred că ceea ce trebuie să caracterizeze această perioadă sunt înțelepciunea și echilibrul și apelul la acordarea unui timp de reflecție. Ca judecător, nu îmi plac lucrurile făcute în grabă.

Unele chestiuni care acolo (în expunerea de motive, n.r.) sunt trecute ca rațiuni pentru care se justifică desființarea Secției, cred, ca judecător, că ele pot fi interpretate ca propuneri de modificare, de îmbunătățire, a actualei Secții.Nu cred că trebuie, neapărat, să mergem într-un timp foarte scurt pe o soluție de desființare. Dar vreau să subliniez că acesta este un punct de vedere care îmi aparține, pe care îl exprim, ca judecător, în nume propriu. Pentru că, din punct de vedere al modului în care s-a discutat pe parcursul anilor precedenți, Tribunalul București, respectiv judecătorii în exercițiu la momentul 2018-2019, în cadrul instanței noastre, în majoritate, și-au exprimat opinia în sensul desființării acestei Secții. Sigur că pot fi identificate rațiuni pentru care Secția să fie menținută și rațiuni pentru care Secția să fie desființată. Aștept să fim consultați de Consiliul Superior al Magistraturii, la rândul meu o să transmit această solicitare de consultare către toți judecătorii Tribunalului București și, în funcție de rezultatul pe care îl vom avea, vom vedea ce se va hotărî sau cât de mult va conta în ansamblul sistemului judiciar într-o decizie care va fi luată. Eu cred că are foarte mare importanță ce spune, în ansamblul lui, sistemul judiciar.

Aș mai vrea să mai evidențiez faptul că a fost supusă, deja, această trecere printr-un filtru de constituționalitate și atunci cred că trebuie să avem o viziune mai largă. Mai sunt recomandări pe care le fac entități precum GRECO sau Comisia de la Veneția. Și acelea trebuie avute în vedere. Dar cred că dezbaterea necesită un interval de timp mai mare, astfel încât soluția la care se va ajunge să fie cea mai potrivită pentru ceea ce are nevoie sistemul judiciar.

Main News: Primul proiect care viza desființarea SIIJ a venit la pachet cu „superimunitatea”, care ar fi introdus filtre pentru inculparea sau trimiterea în judecată a magistraților. Între timp s-a renunțat la propuneri, însă cum le vedeați?

Laura Radu: În niciun caz nu le vedeam ca o „superimunitate”, ci ca o garanție a independentei si imparțialității. Toate legile Justiției, în ultimii ani de zile, au prevăzut filtrul Secției pentru judecători, în ceea ce privește percheziția, reținerea, arestarea cu excepția infracțiunilor flagrante. Tocmai pentru că judecătorul este primul chemat să respecte legea și pentru că situațiile de infracționalitate în rândul magistraților sunt extrem de reduse, pentru că dincolo de toate cazurile mediatizate, la nivelul infracționalității generale reprezintă un procent foarte, foarte mic. În aceste condiții, este clar că magistrații trebuie să se bucure de aceste garanții. Altfel, există riscul să ne întoarcem în zona unor abuzuri pe care nu ni le-am dori. Și nu vorbesc doar de abuzurile din ultimii ani, ci vorbesc de abuzuri de-a lungul timpului, pe care magistratura le-a trăit, întins în timp, pe parcursul a multor zeci de ani. De aceea, avem nevoie de aceste dispoziții legale. Dar, în funcție de ce vor spune și colegii mei, în urma consultării, vom vedea propunerile care se conturează. Personal, consider că este necesara menținerea dispozițiilor vizând filtrele reglementate în prezent, pentru ca puterea judecătorească este una din cele trei puteri fundamentale într- un stat democratic și judecătorii trebuie sa aibă reglementat statutul corespunzător acestui rol în societate.

Foto: Universul Juridic

Comentarii


  • Compromisurile din trecut facute de cei ce trebuia sa vegheze la integritatea sistemului juridic me-a adus aici. Coruptia, promiscuitatea, saracia, abuzurile, hotia sunt datorate lipsei unui sistem de drept respectat si respectabil. Cei ce ne-au vrut jos au stiut unde sa semene raul. Prostia, incompetenta, reaua credinta si interesul au inlocuit „bona fides”

Lasă un răspuns


Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

MainNews

FREE
VIEW