Friday, December 2, 2022
Jurnalism corect


Întâlnire Iohannis-Radev. Ce spun cei doi șefi de stat despre posibile amenințări ale Rusiei la adresa NATO și cum se va limita dependența de gazul rusesc 

By Diochetanu Andreea , in Politic Stirile zilei , at 15 martie 2022

Preşedintele României, Klaus Iohannis, și omologul său din Bulgaria, Rumen Radev, au fost întrebaţi marţi, 15 martie, dacă va creşte şi mai mult conflictul militar şi dacă există ameninţare asupra graniţelor României şi Bulgariei, în contextul războiului din Ucraina. În timp ce președintele bulgar a răspuns că există riscuri, șeful statului român a menționat că nu consideră că acest conflict se va extinde în țările NATO.

„Mereu ar trebui să ne gândim în perspectivă şi să ne gândim preventiv asupra riscurilor. Vedeţi că deja au început să zboare drone, ajung în Croaţia, ieri a căzut o dronă în România, avem lovituri care sunt la câţiva kilometri de graniţa cu Polonia, ceea ce este foarte, foarte îngrijorător, există potenţial pentru destabilizarea situaţiei şi în Moldova, vecină României, aşa că riscurile există, sunt prezente (…). Este şi parte, de fapt, a acestei vizite, să avem un dialog strategic şi să avem nişte eforturi comune în cadrul UE şi al NATO aşa că să nu permitem o pătrundere în securitatea în acestă regiune”, a răspuns Rumen Radev.

La rândul său, președintele Iohannis a menționat că nu crede că acest conflict se va extinde în țările NATO.

„Nu considerăm că acest conflict se va extinde în țările NATO, însă pe de altă parte vrem să fim foarte bine pregătiți pentru orice situație, de aceea în Flancul Estic trebuie să consolidăm apărarea. Flancul Estic trebuie să fie puternic, și trebuie să fie atât de puternic încât nimeni nu are vreodată ideea că ar trebui să atace pe Flancul Estic. Acesta este conceptul strength and deterrence al NATO, putere care îl face pe orice posibil adversar să renunțe la un atac. Este foarte clar că Flancul Estic trebuie consolidat, trebuie echilibrat în așa fel încât și partea noastră, partea sudică, partea spre Marea Neagră să fie la fel de bine consolidat și apărat cum este partea nordică, spre Baltic. În acest sens noi credem că putem să prevenim orice conflict pe zona noastră”, a replicat Iohannis.

Grup de luptă NATO

Despre grupul de luptă al NATO care ar urma să fie înființat în România, președintele Iohannis a menționat că „până la sfârșitul primăverii, în principiu, avem concluzii bune”.

„Noi colaborăm foarte strâns și foarte bine România cu Bulgaria, în ce privește apărarea comună și NATO. Probabil vă amintiți că Bulgaria joacă un rol foarte important în cadrul Brigăzii Multinaționale. Încă de la început am avut o înțelegere foarte bună pe această temă. Este acum în discuție formarea unui Grup de Luptă, un Battlegroup care reprezintă o prezență NATO permanentă în România și este un lucru cunoscut că Franța s-a declarat dispusă să fie națiune-cadru pentru acest Battlegroup. În NATO, se poartă discuțiile tehnice pe această temă și noi credem că, până la sfârșitul primăverii, în principiu, avem concluzii bune pe tema Battlegroup-ului și atunci, cu siguranță, putem să facem mai multe declarații publice pe această temă”, a afirmat șeful statului.

Dependența de gazul rusesc

Jurnaliștii au mai vrut să știe în cât timp cred cei doi oficiali că va fi operațional interconectorul de gaze dintre Grecia și Bulgaria și cam cât ar putea diminua această dependență de gazul din Rusia.

„Am discutat această chestiune cu premierul Mitsotakis, știți bine că a fost în vizită, și avem promisiuni ca până la sfârșitul acestui an interconectorul să fie funcțional și atunci evident că putem via Bulgaria să beneficiem de gaz lichefiat, care se va descărca în portul din Grecia. Pe de altă parte, se lucrează și la alte rute alternative de aprovizionare cu gaz și suntem în negocieri avansate cu mai multe surse. Este evident că până începe iarna ’22-’23 trebuie să avem alternative viabile care ne asigură gazul pentru iarna următoare.

La rândul său, Rumen Radev a afirmat că există o întârziere de mai mulţi ani între Grecia şi Bulgaria, dar se lucrează intens pentru a recupera această întârziere.

„Cu privire la cantităţi, capacitarea iniţială este de 3 miliarde metri cubi pe an, este, de fapt, consumul anual al Bulgariei şi poate creşte până la 5 miliarde. Iar din câte ştiu eu, în România este peste 11 miliarde de metri cubi pe an. Aşa că avem opţiuni variabile. Putem folosi alte conducte între Bulgaria şi Turcia, între Grecia şi Bulgaria, dar trebuie să ne gândim în viitor pentru a creşte capacităţile interconectorului între Grecia şi Bulgaria ca să putem permite unei cantităţi mai mari să treacă prin Bulgria.

Bulgaria a achiziţionat 20% din terminalul din Alexandroupoli (…) dar trebuie să lucrăm mai intens în realizarea acrstor proiecte. (…) Nu putem să ne mai gândim doar la conectivitatea bilaterală între Bulgaria şi România, ar trebui să privim acest lucru într-un cuprins mai larg: România, Bulgaria, Grecia, spre Turcia şi să căutăm posibilităţile cele mai bune, dar dorinţa mea este ca fluviul Dunărea să nu ne despartă, geografic, să ne unească”, a declarat preşedintele bulgar, citat de News.ro.

Foto: Administrația Prezidențială

Comentarii


Lasă un răspuns


Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

WP Twitter Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
MainNews

FREE
VIEW