Insolvențele revin la nivelul pre-pandemie: Peste 7.200 de companii au intrat în incapacitate de plată în 2024, cu 9% mai mult decât în 2023. Brașov, Botoșani și Bacău conduc creșterea

În anul 2024, un număr de 7.274 de firme au ajuns în insolvență, marcând o creștere de 9,38% față de anul anterior, conform datelor furnizate de CITR, compania care domină piața de insolvență și restructurare din România. În rândul firmelor cu active ce depășesc un milion de euro, s-a înregistrat o creștere semnificativă de 58%, atingând 141 de cazuri. Totodată, cererile pentru concordat preventiv s-au dublat, ajungând la 197, comparativ cu doar 90 în 2023, ceea ce reprezintă o creștere de peste 118%.

„CITR, liderul pieţei de insolvenţă şi restructurare din România, anunţă că numărul companiilor care au apelat la procedurile de insolvenţă în 2024 a crescut cu peste 9% faţă de anul anterior şi a atins pragul de 7.274. Dintre acestea, 141 sunt companii de impact, cu active de peste 1 milion euro, comparativ cu 90 în anul precedent. În ceea ce priveşte numărul cererilor pentru restructurare prin procedura de concordat preventiv, acestea au avut o creştere semnificativă în 2024, de 118%, ajungând la 197”, arată CITR.

Această creștere are loc pe fondul unei tendințe globale de intensificare a insolvențelor, cu o estimare de +11% pentru întregul an 2024, după o creștere de +7% în 2023. De exemplu, Germania a înregistrat cel mai mare număr de insolvențe din 2009 în ultimul trimestru al anului trecut, fiind afectată de criza economică, creșterea costurilor la energie și salarii.

„Deşi încă sub nivelurile crizei financiare globale din 2008, insolvenţele în multe ţări, inclusiv Marea Britanie, Franţa şi Germania, au depăşit deja pragurile pre-pandemie, reflectând presiuni economice crescute şi tranziţia către noi modele de afaceri. Această tendinţă este resimţită în majoritatea regiunilor şi sectoarelor economice, inclusiv în România, impulsionată şi de „eliminarea perfuziilor” oferite companiilor în timpul pandemiei şi crizei energetice. Insolvenţele şi cererile de concordat preventiv din 2024 din România ne arată că şi mediul de afaceri trece printr-o transformare. Perspectivele actuale indică un val iminent de insolvenţe, pentru că multe companii au fost menţinute artificial în viaţă prin diverse măsuri de sprijin. Aceste companii recurg la soluţii de redresare când este prea târziu, ceea ce reduce semnificativ şansele de succes. Recomandăm companiilor să apeleze la soluţii specializate înainte ca dificultăţile să devină insurmontabile. Adaptabilitatea şi planificarea strategică vor face diferenţa în perioada următoare.” a declarat Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO CITR.

În România, sectoarele cele mai afectate au fost comerțul cu ridicata și cu amănuntul, cu 1.902 insolvențe (+6,79%), construcțiile, cu 1.499 cazuri (+13,39%), și industria prelucrătoare, cu 852 de insolvențe (+7,17%). Cele mai afectate zone sunt București (1.375 cazuri), Bihor (581), Cluj (529) și Timiș (424), care împreună reprezintă 40% din total.

În ceea ce privește creșterile procentuale, Brașovul a înregistrat o creștere de 46,39%, urmat de Botoșani (+36,84%) și Bacău (+35,78%), ceea ce indică o deteriorare a condițiilor economice locale.

Concordatul preventiv, deși tot mai popular, are o rată de succes scăzută. În 2024, s-au înregistrat 197 de cereri, față de 90 în 2023, dar mai puțin de jumătate au fost omologate.

„În timp ce creşterea cererilor de concordat preventiv este un lucru pozitiv, numărul celor omologate rămâne modest în raport cu situaţiile economice care ar putea beneficia de acest mecanism. Aceasta reflectă o problemă profundă: soluţiile de redresare sunt accesate prea târziu, când dificultatea este prea avansată ca să mai poată fi tratată cu restructurare, iar următoarea încercare pentru salvare este insolvenţa. Concordatul preventiv poate reprezenta, dacă este accesat la începutul dificultăţii, o soluţie eficientă, care permite companiilor să se restructureze, menţinându-şi activitatea şi locurile de muncă. În acelaşi timp, pentru economie, folosirea mai amplă a mecanismelor de prevenire, precum concordatul preventiv, poate reduce impactul economic al insolvenţelor”, a adăugat Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO CITR.

În concluzie, companiile trebuie să investească în optimizarea costurilor, digitalizare și gestionarea riscurilor financiare, în timp ce investitorii pot găsi oportunități în piața de restructurare. Inflația, alimentată de creșterea prețurilor la combustibili și alimente, continuă să pună presiune pe costurile de producție, agravând situația financiară a firmelor.

”Realitatea este că fiecare companie poate trece prin momente critice. Diferenţa o face modul în care acţionează. Cei care iau măsuri proactive îşi cresc şansele de redresare şi în acelaşi timp îşi recâştigă încrederea partenerilor, a echipei şi a celor care contează cel mai mult pentru succesul lor. Este timpul să privim restructurarea ca pe o oportunitate de recalibrare, nu ca pe un eşec”, a concluzionat Paul Dieter Cîrlănaru.

CITR activează pe piața insolvenței și restructurării din România din 2008, având o experiență de peste 25 de ani și gestionând peste 1.100 de proiecte. Anual, CITR distribuie peste 100 de milioane de euro creditorilor, având misiunea de a salva valoarea companiilor românești de impact.

foto:  X