🇷🇴 Prezență vot alegeri prezidențiale

Curtea Constituțională a pronunțat, miercuri, o decizie prin care instanțele vor fi obligate să motiveze deciziile în același timp cu pronunțarea. Hotărârea a fost luată ca urmare a unei sesizări făcută, în ianuarie 2020, de Curtea de Apel Târgu Mureș într-o cauză de abuz în serviciu și cumpărare de influența. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de avocatul uneia dintre părți, George Zlati. Avocatul George Zlati a explicat pentru Main News ce l-a determinat să ridice această excepție și care ar putea fi consecințele pentru instanțe.

Referitor la cauzele în care ar urma să se aplice decizia, avocatul susține că excepția ridicată a vizat decizia definitivă și executorie, însă motivarea CCR ar urma să explice concret căror dosare se aplică.

Surse avizate au explicat pentru Mainnews.ro că măsura se va aplica atât hotărârilor pronunțate pe fond, cât și în apel. În ce privește aplicarea măsurilor preventive, măsura va viza doar hotărârea instanței de fond.

Main News: Ce v-a determinat să ridicați excepția de neconstituționalitate?

George Zlati: Aici răspunsul este unul complex și dificil de dat. În esență, cred că asta e normalitatea. Cred că ne aflăm în momentul în care trebuie să discutăm de o schimbare de paradigmă, oricât de dificilă ar fi și să privim pe termen lung. Întotdeauna am făcut o paralelă cu – cum se spune în viața de zi cu zi, că ce mănânci azi se va vedea peste ani de zile. Cred că exact așa este în Justiție. Nu putem să ne raportăm la ziua de ieri, azi sau mâine. Trebuie să ne raportăm la viitor, cum vedem justiția peste ani de zile. Mi-este greu să cred că judecătorii, procurorii, avocații sau, îndeosebi, inculpații sau persoanele care ar trebui să beneficieze de un act de justiție modern sunt de acord cu acest status quo actual, în care poți să discuți despre o pronunțare a unei hotărâri care îți afectează în mod major viața fără să cunoști motivele care au stat în spatele respectivei hotărâri. Cu toții suntem de acord că nu este în regulă cum a fost până acum, situația asta nu datează de câțiva ani de zile.

Așa a fost dintotdeauna în România, numai că a trebuit să ajungem în anul 2020, excepția a fost invocată în 2020, la începutul anului, abia acum în 2021 avem soluția, dar a trebuit să ajungem în anul 2020 pentru a discuta la modul cât se poate de serios despre o problemă care există de zeci de ani și care nu există în alte state. Ce m-a determinat? Ideea de normalitate și cum ar trebui să arate de fapt justiția.

Main News: Care ar fi consecințele pentru instanţe?

George Zlati: N-aș putea să vă răspund, sincer cred că considerentele CCR sunt esențiale. Eu consider că este de datoria CCR să explice în considerentele hotărârii pe care o dă exact care sunt efectele respectivei hotărâri, pentru că dacă nu explică în mod clar acest aspect, întotdeauna la nivel de practică judiciară vor exista divergențe la nivel de opinii. Problema asta o avem cu privire la alte decizii, le-am putea numi revoluționare la nivel de sistem judiciar, implicarea SRI în actul de justiție, Legile Big Brother și așa mai departe, au fost niște hotărâri ale CCR care au generat aceste opinii divergente la nivel de efecte, de ce? Pentru că uneori din considerente nu a reieșit foarte clar care sunt efectele respectivei hotărâri. Asta e premisa, ăsta e elementul cel mai important: Cum va găsi de cuviință CCR să explice în hotărâre care sunt sau care ar trebui să fie efectele.

Din perspectiva dispozițiilor CCR, în măsura în care decizia Curții se publică în Monitorul Oficial, e de văzut când va avea loc această publicare, pentru că mai întâi trebuie să fie motivată și motivarea s-ar putea să dureze, nu știm cât de voluminoasă, cât de extinsă va fi motivarea, dar constituțional vorbind există un termen de 45 de zile în care legiuitorul trebuie să intervină.

S-ar putea să ajungem într-o situație delicată din acest punct de vedere, dar intervenția legiuitorului poate să aibă loc până la momentul publicării în Monitorul Oficial și atunci n-ar exista niciun fel de problemă din acest punct de vedere. În rest, cu privire la hotărârile care au rămas definitive și unde discutăm de hotărâri de condamnare care nu au fost motivate la momentul pronunțării, acolo o să vedem cum va reacționa sistemul judiciar, raportat la motivarea CCR. Sunt foarte multe lucruri despre care s-ar putea discuta aici și nu pot să ofer niște răspunsuri tranșante, pentru că dreptul nu este tranșant.

Ne aflăm într-un punct de cotitură, am luat-o pe un alt drum începând cu această decizie a CCR, nu este un drum ușor cel pe care l-am ales prin adoptarea acestei soluții, dar este un drum normal pe care trebuia s-o luăm de mult timp și l-am luat acum în 2020/2021 și vom vedea cum va arăta viitorul.

Main News: În interpretarea dumneavoastră, sunt vizate toate cauzele, respectiv măsuri preventive, decizii pe fond şi în apel?

George Zlati: Tot ce pot să vă spun e că această excepție de neconstituționalitate nu a fost ridicată cu privire la măsurile preventive, s-a insistat doar în ceea ce privește hotărârea care urmează să fie definitivă și executorie, pe ideea că nu poate fi acceptată ideea să fii privat de libertate fără să cunoști motivele pentru care ești privat de libertate raportat la o soluție de condamnare definitivă.

Este adevărat că și în ceea ce privește măsurile preventive, poți ajunge în situația de a fi privat de libertate, pentru că nu toate măsurile preventive implică o privare efectivă de libertate, e o discuție de nuanță. Poți să ajungi la concluzia că discuția este similară, sau ar trebui să se răsfrângă asupra măsurilor preventive. Dar excepția nu a fost gândită în acești termeni, a vizat în mod concret soluția definitivă care se dă în apel de cele mai multe ori, pentru că teoretic și o soluție din primă instanță poate să rămână definitivă dacă nu este apelată, dar a vizat hotărârea din apel, definitvă și executorie, care este pronunțată fără să fie motivată.

Foarte importante considerentele CCR. Din soluția Curții, la prima vedere, ar putea să reiasă că ar afecta întregul proces penal, dar rămâne de văzut cum se va motiva în mod efectiv.

Din punctul meu de vedere, e la fel de inacceptabil pe măsura preventivă să fii privat de libertate fără să ți se spună de ce, dar soluția pe care o văd și care cred că denotă o obligație inclusiv în momentul de față, fără să avem decizia CCR, este ca judecătorul să motiveze, cel puțin în sală, în momentul în care îți transmite că ești lipsit de libertate, motivele pentru care ești lipsit de libertate. Personal nu văd o problemă din acest punct de vedere, dar părerile pot să fie împărțite.

Sursă foto: George Zlati

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp