Wednesday, September 28, 2022
Jurnalism corect


Înalta Curte scoate dosarele de abuz în serviciu, cu prejudiciu mai mic de 200.000 de euro, din competența DNA / Explicațiile procurorului general

By Matthew Garvey , in Justitie Stirile zilei , at 16 noiembrie 2021

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a decis că dosarele de abuz în serviciu în care prejudiciul e mai mic de 200.000 de euro, iar faptele nu au fost comise de demnitari, nu mai intră în competența Direcției Naționale Anticorupție (DNA). Procurorul General al României, Gabriela Scutea, a explicat, pentru Main News, că numărul dosarelor afectate de decizia Curții Supreme este nesemnificativ. 

Procurorul General a explicat că decizia Înaltei Curți va clarifica stabilirea competenței pentru cauzele aflate în faza de cercetări.

Practic, dacă nu este calitate specială, sunt foarte puține dosare care vor putea fi afectate pentru viitor. Decizia se aplică pentru viitor, hotărârile care sunt definitive sunt definitive, cele care nu sunt definitive urmează să fie apreciate pe baza acestor aspecte”, a explicat Gabriela Scutea, pentru Main News.

Avocatul Adrian Cuculis susține, în schimb, că decizia Înaltei Curți afectează aproximativ 70% dintre dosarele aflate pe rolul DNA.

Avem consecințele deosebit de grave, unde prejudiciul este de 200.000 de euro. Practic, în situația asta, se schimbă competența, adică DNA nu o să mai aibă competență sub acest prag, ceea ce înseamnă că le va fi furat o mare parte din tot, ca să spunem așa. Dosarele se vor duce la parchetele de pe lângă tribunal, ele fiind competente în acest sens să soluționeze litigiile respective”, a declarat, pentru Main News, avocatul Adrian Cuculis.

Main News a cerut o reacție oficială din partea procurorului-șef DNA, Crin Bologa, și din partea DNA, dar nu a primit un răspuns până în momentul publicării acestui material. 

Decizia ÎCCJ

Decizia Instanței Supreme a fost luată în ședința Completului pentru soluționarea recursului în interesul legii, de luni, 15 noiembrie.

În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002, infracțiunea de abuz în serviciu prevăzută în art. 13 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 din Codul penal, care a cauzat o pagubă materială mai mică sau egală cu echivalentul în lei a 200.000 de euro, comisă de o persoană a cărei calitate nu determină incidența dispozițiilor art. 13 alin. (1) lit. b) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 43/2002, este de competența parchetului nespecializat, iar nu a Direcției Naționale Anticorupție”, este decizia ÎCCJ.

Concret, ÎCCJ arată că dosarele de abuz în serviciu, în care prejudiciul este mai mic sau egal cu 200.000 de euro, iar faptele sunt comise de persoane care nu sunt demnitari ce pot fi anchetați de parchetul anticorupție, ar trebui să fie preluate de alte parchete decât DNA și DIICOT.

Suma de 200.000 de euro este prevăzută în Ordonanța de Urgență care reglementează activitatea DNA:

Art. 13 alin. (1) lit. (a) – (1) Sunt de competența Direcției Naționale Anticorupție infracțiunile prevăzute în Legea nr. 78/2000 , cu modificările și completările ulterioare, săvârșite în una dintre următoarele condiții: a) dacă, indiferent de calitatea persoanelor care le-au comis, au cauzat o pagubă materială mai mare decât echivalentul în lei a 200.000 euro ori dacă valoarea sumei sau a bunului care formează obiectul infracțiunii de corupție este mai mare decât echivalentul în lei a 10.000 euro”, este articolul din OUG care reglementează competența parchetului anticorupție.

Tot potrivit Art. 13, persoanele care pot fi anchetate de DNA sunt: „deputați; senatori; membrii din România ai Parlamentului European; membrul desemnat de România în Comisia Europeană; membri ai Guvernului, secretari de stat ori subsecretari de stat și asimilații acestora; consilieri ai miniștrilor; judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție și ai Curții Constituționale; ceilalți judecători și procurori; membrii Consiliului Superior al Magistraturii; președintele Consiliului Legislativ și locțiitorul acestuia; Avocatul Poporului și adjuncții săi; consilierii prezidențiali și consilierii de stat din cadrul Administrației Prezidențiale; consilierii de stat ai prim-ministrului; membrii și auditorii publici externi din cadrul Curții de Conturi a României și ai camerelor județene de conturi; guvernatorul, prim-viceguvernatorul și viceguvernatorii Băncii Naționale a României; președintele și vicepreședintele Consiliului Concurenței; ofițeri, amirali, generali și mareșali; ofițeri de poliție; președinții și vicepreședinții consiliilor județene; primarul general și viceprimarii municipiului București; primarii și viceprimarii sectoarelor municipiului București; primarii și viceprimarii municipiilor; consilieri județeni; prefecți și subprefecți; conducătorii autorităților și instituțiilor publice centrale și locale și persoanele cu funcții de control din cadrul acestora, cu excepția conducătorilor autorităților și instituțiilor publice de la nivelul orașelor și comunelor și a persoanelor cu funcții de control din cadrul acestora; avocați; comisarii Gărzii Financiare; personalul vamal; persoanele care dețin funcții de conducere, de la director inclusiv, în cadrul regiilor autonome de interes național, al companiilor și societăților naționale, al băncilor și al societăților comerciale la care statul este acționar majoritar, al instituțiilor publice care au atribuții în procesul de privatizare și al unităților centrale financiar-bancare; persoanele prevăzute la art. 293 și 294 din Codul penal”.

Sursă foto: Inquam Photos / Ovidiu Micsik

Comentarii


    Lasă un răspuns


    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

    WP Twitter Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
    MainNews

    FREE
    VIEW