În bătaia puștii – cât de aproape este pericolul rusesc de Republica Moldova – ANALIZĂ
În contextul agresiunii continue a Rusiei în Ucraina și a tensiunilor geopolitice crescânde din regiunea Mării Negre, Republica Moldova se confruntă cu o serie de provocări și amenințări cu privire la securitatea și suveranitatea sa. Pericolul rusesc în Republica Moldova a devenit tot mai evident, în special odată cu intensificarea eforturilor de dezinformare și propagandă desfășurate în spațiul media și politic moldovean. În lumina acestor evoluții alarmante, este estențial să examinăm impactul și implicațiile acestei amenințări pentru stabilitatea și viitorul țării noastre.
Ultimele zile ale anului 2023 au fost marcate de un incident ciudat în Republica Moldova, unde președinta Maia Sandu, cunoscută pentru poziția sa pro-occidentală, a interzis, aparent, consumul unui ceai popular cu infuzie de fructe de pădure, invocând preocupări legate de mediu. Această interdicție, surprinsă într-un videoclip care a circulat pe scară largă pe rețelele de socializare, a stârnit atenția și criticile publicului, în special într-o țară în care astfel de tradiții au o semnificație culturală. Cu toate acestea, s-a dovedit ulterior că videoclipul a fost un fals, produs cu ajutorul unor instrumente de inteligență artificială controlate de adversari politici care au legături cu Rusia. Acest incident subliniază natura sofisticată a campaniilor de dezinformare care vizează peisajul politic din Republica Moldova, relatează POLITICO.
Utilizarea tehnologiei deepfake pentru a manipula opinia publică reprezintă o provocare semnificativă pentru procesele democratice și securitatea națională a Republicii Moldova. Pe măsură ce țara își croiește drumul spre viitor, trebuie să rămână vigilentă față de astfel de tactici înșelătoare și să își consolideze rezistența la influența externă, în special din partea actorilor care încearcă să îi submineze suveranitatea. Doar prin abordarea eficientă a acestor amenințări, Republica Moldova își poate proteja stabilitatea și poate trasa un curs spre un viitor prosper.
În octombrie, Republica Moldova se va confrunta cu un dublu scrutin, în cadrul căruia vor avea loc atât alegeri prezidențiale, cât și un referendum privind aderarea la UE. Președintele Maia Sandu, care candidează pentru realegere, pledează pentru integrarea în UE și îndeamnă alegătorii să susțină referendumul.
Republica Moldova, care se învecinează cu Ucraina și găzduiește o minoritate rusofonă semnificativă și refugiați ucraineni, se află într-un moment crucial. Având în vedere că aproximativ 60 % dintre moldoveni sunt în favoarea unor legături mai strânse cu Occidentul, iar UE este deja cel mai mare partener economic al său, referendumul are o importanță considerabilă. În plus, viitoarele alegeri parlamentare din iulie 2025 vor modela și mai mult traiectoria Moldovei, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, susținând aspirațiile europene ale Moldovei, în special sub conducerea lui Sandu.
Cât de aproape este pericolul rusesc de Republica Moldova?
Cu toate acestea, Republica Moldova se află sub amenințarea constantă a Rusiei. Chiar dacă nu este vizată militar în mod direct, propaganda și dezinformarea sunt instrumente frecvent utilizate de simpatizanții politicilor rusești în țară. Pentru a înțelege mai bine cât de aproape este pericolul rusesc în Republica Moldova, analiștii politici moldoveni Andrei Curăraru și Ion Tăbîrță au răspuns solicitării Main News de a oferit clarificări.
„Republica Moldova se confruntă deja de ani buni cu un război hibrid care este împotriva țării noastre. El se manifestă prin mai multe elemente, începând cu cele legate de dezinformare și „ațâțare” a conflictelor sociale. Apoi, finanțarea unor partide pro-ruse, finanțarea ilegală și masivă. Se estimează că până la 5 milioane de euro vin lunar în Republica Moldova, pe diferite căi, fie prin cărăuși sau criptovalută sau transferuri netransparente. Ele sunt utilizate atât la finanțarea unor televiziuni sau coruperea unor candidați la alegerile locale. Este demonstrat inclusiv de serviciile speciale din țara noastră. Dar, ele sunt utilizate și prin coruperea directă a alegătorilor.
Un alt element este șantajul legat de exportul către Federația Rusă. Ele s-au redus drastic în ultima perioadă, reprezentând 5% din exportul din Republica Moldova, dar mai există domenii sensibile care sunt practicate, de exemplu exportul de mere. Fermierii din Republica Moldova sunt dependenți parțial de această piață și interzicerea exportului este utilizată ofensiv împotriva Republicii Moldova atunci când sunt luate decizii legate de interesele Federației Ruse. Alte manifestări sunt legate de diversiuni pe care încearcă să le facă inclusiv transnistrienii pretizând că sunt atacați cu drone din Ucraina. Organizația noastră a demascat două falsuri legate de ceea ce se pritindea a fi un atac cu drone, dar și utilizarea animozităților și intereselor regionale.”, a declarat Andrei Curăraru pentru Main News.
De asemenea, Ion Tăbîrță este de părere că amenințarea este mai degrabă informațională, decât militară: „Pericolul este unul real și în permanență. Deocamdată nu vorbim despre pericol militar pentru că avem factorul ucrainean și datorită lui, acum Republica Moldova nu este sub o amenințare militară directă. Însă, Federația Rusă acționează prin alte modalități în Republica Moldova. Principala este cea politică și legată de dezinformare. În societatea din Rep. Moldova există un număr suficient din populație care se uită în continuare spre Federația Rusă și informația care vine de acolo. Ori, principalele categorii sociale care se orientează spre Rusia sunt rusolingvii și mai este o categorie, social vulnerabilă din zonele rurale preponderent din Nordul țării care rezonează cu mesajele care vin din Moscova. Rusia, prin actorii săi de influență pe care îi are aici, vorbim despre partidele politice declarate și camuflate, principalul actor fiind Ilan Șor, fugarul care acum se află în Federația Rusă, dar și anumite entități teritorial administrative, cum ar fi UTA Găgăuzia, încearcă să manipuleze prin dezinformare. Federația Rusă speră prin alegerile din 2025 să aducă la putere partide și actori politici loiali și prin intermediul lor să aibă un anumit control la Chișinău.
Mai sunt și alte pârghii, care între timp s-au mai diminuat, dar există, precum pârghia energetică. Rep. Moldova nu mai depinde energetic, în special de gaz natural, de Federația Rusă. Totuși, în mass-media, este vehiculat că în Rep. Moldova se plătește el mai mare preț pentru gaze naturale și este din cauza actualii guvernări europene, fie că nu vrea președintele Maia Sandu să meargă la Moscova să se întâlnească cu Putin, fie că ar fi anumite scheme de corupție, pe care încearcă ei să le inventeze.”
Cu toate că amenințarea militară nu este acum una directă, Andrei Curăraru susține că, în cazul în care situația de pe frontul din Ucraina va degenera, următoarea vizată va fi Republica Moldova.
„Dacă situația pe front se înrăutățește, cu siguranță Republica Moldova este următoarea victimă în acest război.” , spune Andrei Curăraru.
Cine sunt oamenii Rusiei?
Întrebați care sunt oamenii Rusiei în pozițiile de putere din Republica Moldova, ambii analiști au oferit exemple similare:
„Inclusiv Serviciul Informațiilor de Securitate din Republica Moldova a publicat un studiu analitic cu privire la forțele pro-ruse care evidențiază 4 categorii de forțe respective: primul grup îl putem numi ‘Ilan Șor’, care este cunoscut mai mult drept grupare criminală organizată decât un grup de partide politice. El a cumpărat mai multe partide extistente din Republica Moldova și, fiind sub sancțiuni ale UE și căutat internațional, primește direct indicații de la Kremlin și realizează diverse acțiuni de natură politică și socială și încearcă să destabilizeze situația. Un exemplu interesant este faptul că în regiunea găgăuză ei promit că 25.000 de oameni ar primi plăți sociale directe de la statul rusesc. Prin comparație, 25.000 de oameni din 100.000 de cetățeni care locuiesc în regiune. Am putea asista la o corupere electorală a unui sfert de populație din regiune. Problema e că ei vor să le ofere prin sistemul de plăți „MIR”, care este sub sancțiuni și nu funcționează în niciun stat european. Singura regiune unde ar putea să îl utilizeze este regiunea transnistriană, dar nu este clar cum ar putea accesa ei aceste fonduri. La moment, se știe despre conexiunea sa cu 4 partide politice, dar se presupune că ar putea să aibă mai multe în background pentru ca atunci când aceste partide ar putea să fie interzise din cauza finanțării ilegale de peste hotare, acestea să apară iar în linia întâi. Recent, Ilan Șor a format un bloc politic denumit „Pobeda”.
Un al doilea grup de partide pro-ruse sunt socialiștii și comuniștii. Ei reprezintă tradițional interesele Federației Ruse în țară, dar la moment sunt în criză și rating-ul lor este șifonat, inclusiv din cauza unor scandaluri corupționale. Vladimir Plahotniuc, oligarhul fugar din Republica Moldova este prins de o cameră de luat vederi cum transmite o sumă de circa 500.000 de euro către liderul socialiștilor. Ei sunt a doua cea mai mare formațiune din parlament, dar nu este clar care vor fi rezultatele lor în alegeri.
O a treia categorie este reprezentată de formatorii de opinii, liderii vorbitori de limbă rusă care susțin poziții pro-ruse, propagă foarte mult. Vin și din presă, online, diferite medii. Promovează unii, de exemplu, recrutarea cetățenilor moldoveni în forțele armate rusești, până la viziuni mai lejere precum promovarea culturii, promovarea asa-numitei „discriminări” a vorbitorilor de limbă rusă, dar și alte aspecte legate de natura asa-numită „fascistă” a Maiei Sandu etc. Eu aș mai evidenția încă un grup și anume partidele care pretind a fi pro-europene. Aici putem vorbi de Partidul MAN, care, împreună cu primarul Chișinăului Ion Ceban, care în 2014 protestau la Bruxelles împotriva corpului de asociere cu UE, acum afirmă că este un absolut pro-european și susține parcursul de aderare la UE a Rep. Moldova. După mine, astfel de partide ar putea să ajungă în Parlament, să facă parte din niște coaliții pro-europene la un moment dat, dar să saboteze din interior.”, a declarat Andrei Curăraru.
„Sunt actorii declarați pro-ruși, dar nu atât de vehemenți. Totădată, avem și actori politici camuflați. Spre exemplu, cel mai declarat actor politic care face jocul Federației Ruse este Ilan Șor, el controlează mai multe partide politice, el controlează și unitatea autonomă găgăuză, iar acum el merge deschis în a promova politicile Federației Ruse. El vine cu mesajul că, de când Rep. Moldova merge spre UE, a sărăcit, că nu are viitor în UE. Promovează toate aceste narative ale propagandei rusești, spunând deschis că trebuie să mergem în Uniunea Euroasiatică.”, afirmă și Ion Tăbîrță.
Transnistria nu este o piedică în drumul Rep. Moldova spre UE
În ceea ce privește aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, experții politici nu se arată îngrijorați că situația din Transnistria ar putea împiedica procesul de negociere.
„Regiunea transnistriană nu este un impediment în momentul dat. Ea va avea de ales: acceptă regulile de joc pe care Rep. Moldova le va adopta în procesul de integrare europeană și în așa mod va participa ca parte integrantă a Rep. Moldova în procesul de negocieri și va fi nevoită să se deschidă. Aici trebuie făcută o remarcă, și anume comerțul este îndreptat preponderent spre UE și mai puțin spre Federația Rusă. Acum, în procesul de negocieri, regulile vor fi mai stricte și cei din regiunea transnistriană nu vor mai putea să adopte poziția că din punct de vedere politic sunt parte distinctă a Rep. Moldova. Ori vor profita și ei și vor avea parte de toate avantajele aduse de procesul de negocieri, ori regiunea va rămâne izolată și Rep. Moldova va negocia doar în termenii teritoriului controlat constituțional. Partenerii europeni au declarat că negocierile pot avea loc atât cu regiunea transnistriană, dar și fără ea. Ea nu mai este o piedică așa cum era în trecut, când mulți oficiali declarau că integrarea europeană poate avea loc doar după reintegrarea Republicii Moldova. Chiar recent am avut un forum de integrare aici la Chișinău, unde s-a discutat despre regiunea transistriană.”, spune Ion Tăbîrță.
„Au fost mai multe voci care vorbeau la summitul Comunității Politice Europene despre precedentul cipriot, în care partea grecească a insulei s-a integrat în Uniunea Europeană fără partea turcă, deși la referendum majoritatea covărșitoare a părții turcești a votat reintegrarea pentru obținerea acestui statut și au încercat să obțină drepturi similare cetățenilor ciprioți. Transnistria exportă mai mult de 60% din bunurile sale spre UE și este absolut tentată din punct de vedere economic de fonduri. 90% dintre cetățenii de acolo sunt cetățeni ai Republicii Moldova, dar unii au și pașapoarte care nu sunt recunoscute. Unii au pașapoarte românești, alții ruse pentru beneficiile sociale pe care le primesc direct din această țară, dar perspectiva de integrare europeană oferă o fereastră de oportunitate de soluționare a conflictului, inclusiv prin acces la muncă, acces la beneficiile pe care le oferă UE. Problema transnistriană persistă, dar ea nu trebuie văzută ca pe o piedică absolută.”, afirmă Andrei Curăraru.
foto: Inquam Photos / Octav Ganea
Comentarii