Guvernul proeuropean al Poloniei cere vot de încredere după înfrângerea în alegerile prezidențiale

Guvernul condus de Donald Tusk, cunoscut pentru orientarea sa proeuropeană, se va supune miercuri unui vot de încredere în parlament, în contextul unei lovituri politice resimțite după recentele alegeri prezidențiale.

Decizia de a cere acest vot vine ca reacție la victoria surprinzătoare obținută de istoricul cu viziuni naționaliste Karol Nawrocki în scrutinul prezidențial din 1 iunie, un rezultat perceput de analiști drept o slăbire importantă a actualei coaliții de guvernare.

Susținător declarat al fostului președinte american Donald Trump, Nawrocki este văzut de specialiști drept un potențial destabilizator al echilibrului politic actual. El ar putea încerca să întărească influența partidului conservator de opoziție Lege și Justiție (PiS), formațiune care i-a oferit sprijinul în cursa prezidențială.

Rezultatul final l-a dat câștigător pe Nawrocki cu un scor de 51%, în fața actualului primar al Varșoviei, Rafal Trzaskowski, un politician proeuropean susținut de Donald Tusk, care a obținut 49%.

Tusk a preluat conducerea executivului în 2023, formând o coaliție eterogenă formată din Platforma Civică (KO, centru), Polonia 2050 (centru), Partidul Țărănesc Polonez (PSL, conservator) și Noua Stângă.

Deși următoarele alegeri legislative sunt programate pentru 2027, există voci care consideră că guvernul actual ar putea să nu își ducă mandatul la final, mai ales în contextul unei președinții dominate de Nawrocki.

Chiar dacă este de așteptat ca Tusk să obțină sprijinul necesar – coaliția sa controlează 242 din cele 460 de mandate din Sejm și are nevoie doar de o majoritate simplă –, liderul guvernului trebuie să prezinte, înaintea votului, o declarație de intenție și un plan de reforme.

Tusk a declarat că procesul parlamentar ar trebui să reprezinte „un nou început” pentru guvernul său și a promis o guvernare „mai bună, mai rapidă”.

În spatele unei aparente unități, coaliția de guvernare este marcată de tensiuni interne, în special din partea PSL, care promovează o agendă social conservatoare și pledează pentru politici mai restrictive privind imigrația.

Polonia, stat membru UE și NATO, cu o populație de 38 de milioane, a cunoscut o creștere economică accelerată în ultimii ani și și-a consolidat poziția pe scena regională după izbucnirea războiului din Ucraina, în 2022.

Deși atribuțiile președintelui sunt limitate în comparație cu cele ale guvernului, șeful statului poate influența politica externă și apărării și are posibilitatea de a respinge legi prin veto.

Această prerogativă ar putea reprezenta un obstacol serios în calea reformelor promovate de Tusk, printre care legalizarea parteneriatelor civile între persoane de același sex și relaxarea reglementărilor restrictive privind avortul.

La nivel european, coabitarea tensionată dintre guvern și președinție ar putea afecta relațiile cu Bruxelles-ul, mai ales pe tema statului de drept, având în vedere că Nawrocki susține direcția adoptată anterior de PiS în domeniul reformei justiției.

De asemenea, poziția sa față de Ucraina – fiind împotriva aderării acesteia la NATO și critic față de sprijinul oferit refugiaților ucraineni – ar putea modifica relația Varșoviei cu Kievul.

Karol Nawrocki ar urma să își preia oficial mandatul pe 6 august, după validarea oficială a rezultatului de către Curtea Supremă.

Deși autoritatea electorală a descoperit nereguli în numărarea voturilor în anumite secții, președintele Sejm-ului, Szymon Holownia, a afirmat că acestea nu sunt de natură să modifice rezultatul final.

Într-un mesaj postat pe platforma X, președintele în exercițiu Andrzej Duda, și el apropiat de PiS, a lansat un avertisment privind posibilele tentative de a contesta alegerile, afirmând că ar reprezenta o amenințare la adresa democrației: „a ne lua libertatea de a alege”. El a mai spus că scrutinul este „deja decis”.