Guvernul adoptă o nouă Ordonanţă de urgenţă pentru reducerea cheltuielilor: Autorităţile publice locale nu pot finanţa în 2023 festivaluri, concerte, competiţii locale DOCUMENT
Guvernul adoptă, vineri, 27 octombrie, o nouă Ordonanţă de Urgenţă de reducere a cheltuielilor care prevede că autorităţile publice locale nu pot finanţa în 2023 festivaluri, concerte, competiţii locale. Executivul precizează că, întrucât traiectoria de ajustare asumată de ţara noastră prin intermediul Programului de convergenţă 2022-2025 prevede ca deficitul bugetar pentru anul 2023 să nu depăşească 4,4% din produsul intern brut şi luând în considerare că evoluţia execuţiei bugetare pe primele nouă luni ale anului, în care ritmul de încasare al veniturilor este inferior celui prognozat la elaborarea bugetului, se impun măsuri suplimentare de limitare a cheltuielilor, astfel încât să se asigure premisele încadrării în ţinta de deficit stabilită pentru acest an.
Ordonanţa prevede că în anul 2023, începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, ordonatorii de credite ai autorităţilor şi instituţiilor publice ”nu pot încheia angajamente legale pentru categoriile de cheltuieli prevăzute la următoarele articole de cheltuieli bugetare: a) ”Bunuri şi servicii” pentru alineatele ”Furnituri de birou” şi ”Alte bunuri şi servicii pentru întreţinere şi funcţionare” ; b) Reparaţii curente; c) Bunuri de natura obiectelor de inventar; d) Cărţi, publicaţii şi materiale documentare; e) Consultanţă şi expertiză; f) Pregătire profesională; g) Studii şi cercetări; h) Contribuţii ale administraţiei publice locale la realizarea unor lucrări şi servicii de interes public local, în baza unor convenţii sau contracte de asociere; i) Alte cheltuieli, cu excepţia alineatelor ”Chirii” şi ”Executarea silită a creanţelor bugetare”; j) Asociaţii şi fundaţii, cu excepţia angajamentelor ce vizează domeniile ”Sănătate” şi ”Asistenţă socială”.
În plus, conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice au obligaţia de a dispune măsurile necesare astfel încât plăţile lunare efectuate în perioada noiembrie-decembrie 2023 la titlul de cheltuieli bugetare ”Bunuri şi servicii”, să fie cel mult la nivelul mediei plăţilor efectuate în perioada ianuarie-septembrie 2023, în limita bugetului aprobat la acest titlu de cheltuieli.
Cum argumentează Guvernul necesitatea Ordonanţei de Urgenţă
Guvernul precizează în expunerea de motive că are obligaţia de a conduce politica fiscal-bugetară în mod prudent pentru a gestiona resursele şi obligaţiile bugetare, precum şi riscurile fiscale de o manieră care să asigure sustenabilitatea poziţiei fiscale pe termen mediu şi lung, precum şi predictibilitatea politicii fiscal-bugetare pe termen mediu, în scopul menţinerii stabilităţii macroeconomice.
În plus, spune Executivul, ”pentru România a fost declanşată procedura de deficit excesiv întrucât deficitul ESA a depăşit pragul stabilit de reglementările europene de 3% din PIB în anul 2019”.
”Întrucât traiectoria de ajustare asumată de ţara noastră prin intermediul Programului de convergenţă 2022-2025 prevede ca deficitul bugetar pentru anul 2023 să nu depăşească 4,4% din produsul intern brut; Luând în considerare că evoluţia execuţiei bugetare pe primele nouă luni ale anului, în care ritmul de încasare al veniturilor este inferior celui prognozat la elaborarea bugetului, impune măsuri suplimentare de limitare a cheltuielilor, astfel încât să se asigure premisele încadrării în ţinta de deficit stabilită pentru acest an”, precizează documentul.
Guvernul mai arată că, în lipsa unor măsuri bugetare adoptate de urgenţă, care să conducă la limitarea şi diminuarea cheltuielilor bugetare pe perioada rămasă până la sfârşitul acestui an, ţinta de deficit asumată poate fi depăşită, cu consecinţe imediate asupra creşterii costurilor finanţării deficitului bugetar dar şi asupra fondurilor alocate pentru investiţii în cadrul Politicii de Coeziune cât şi asupra fondurilor alocate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.
Sursă foto: Inquam Photos / George Călin



