Ministrul Apărării Naționale, Ionuț Moșteanu, a anunțat adoptarea de către guvern a modificărilor legislative privind serviciul militar voluntar și apărarea națională.
Înaltul oficial a justificat introducerea acestei forme de serviciu militar prin îmbătrânirea actualei rezerve de cadre a armatei României, ceea ce face necesară încurajarea cetățenilor să devină soldați rezerviști.
„Primul proiect este pregătirea populației pentru apărare, modificarea legii 446/2006. Rezerva operațională este îmbătrânită, nu se mai face armată obligatorie în România de la 1 ianuarie 2007 și în fiecare an pierdem din această rezervă. De exemplu, în acest an, vor trece în retragere peste 120.000 de gradați soldați. La anul, încă 118.000, iar în 2027, încă 111.000.
Deci vorbim de aproximativ 350.000 de soldați și gradați care trec din rezervă în retragere, depășesc 55 de ani, din lege. Și e nevoie să întinerim rezerva”, a declarat Ionuț Moșteanu.
El a prezentat felul în care se va desfășura serviciul militar voluntar și a enumerat beneficiile celor care vor decide să efectueze stagiul.
„Legea instituie o nouă formăm, de a veni ca militar-voluntar în termen, 4 luni. Tineri între 18 și 35 de ani vor face un stagiu militar voluntar și se vor familiariza cu armata, se vor pregăti cu armamentul Armatei române, vor rămâne în rezerva operațională a Armatei. Apoi, anual, vor fi diverse pregătiri și verificări, diverse refamiliarizări cu armamentul nou care urmează să vină.
Noi propunem ca ei să fie remunerați în aceste 4 luni cu trei salarii medii, vedem ce formă va ieși din Parlament”, a adăugat acesta.
Cel de-al doilea proiecte de lege aprobat de guvern vizează actualizarea legii apărării naționale, un act normativ adoptat în 1994, cu mult timp înainte de aderarea României la NATO și la UE.
„Este proiectul legii apărării naționale. Este, la fel, o necesitate a Armatei române, pentru că legea 45 este din 1994. De atunci s-au schimbat multe, am devenit membri UE și NATO, însă era nevoie de o lege nouă care să surprindă aceste modificări”, a transmis Ionuț Moșteanu.
Potrivit modificărilor, se va aplica principiul conducerii unice în diverse tipuri de situații care ar putea apărea: în timpul stării de urgență rolul central îl va avea MAI, în vreme ce pe durata stării de asediu sau de război, MAPN va fi principala instituție cu rol de conducere.
