Grindeanu a descins pe șantierul căii ferate Brașov – Sighișoara. Amenințări adresate constructorilor
Ministrul transporturilor, Sorin Grindeanu, a vizitat miercuri, 9 august, șantierul lotului de cale ferată Apața-Cața, parte Magistralei 300 Brașov-Sighișoara, unde lucrările se află în mare întârziere. În ciuda faptului că o parte însemnată dintre probleme a fost generată de incapacitatea administrativă a instituțiilor pe care le păstorește, oficialul nu s-a sfiit să-i amenințe pe constructori cu sancțiuni financiare dure.
La aproape 3 ani de la începerea oficială, lucrările de modernizare a căii ferate Brașov – Sighișoara, prin care trenurile de călători ar trebui să circule cu până la 160 km/h, sunt mult în întârziere.
România riscă să piardă banii europeni
Pe sectorul Apața-Cața, care include tunelurile de la Ormeniș (7 km) și Homorod (5 km), avansul este de doar 17,5%. Grecii de la Aktor au achiziționat patru TBM-uri cu care să fie săpate galeriile, însă lucrările efective nu au început. Nici pe sectoarele vecine situația nu este mai roz. Potrivit ultimelor date transmise de CFR Infrastructură, stadiul de execuție este de aproximativ 20%.
În această situație, România ar putea pierde sume importante de bani alocate de Uniunea Europeană prin Connecting Europe Facility (CEF), asta după ce deja a suferit o corecție de 300 milioane euro din cauza contractării cu întârziere a acestor lucrări. Spre deosebire de alte programe operaționale, proiectele încadrate în CEF nu pot fi transferate (fazate) pentru a obține noi finanțări. Prin urmare, statul ar putea fi nevoit să finanțeze de la buget continuarea modernizărilor, în condițiile în care finalizarea lucrărilor până la finalul anului viitor, obiectiv evocat de ministrul Grindeanu, nici nu încape în discuție.
Grindeanu a trecut la amenințări
Așa pot fi explicate și amenințările ministrului Grindeanu adresate constructorului (Asocierea Aktor-Alstom-Arcada). „Am solicitat conducerii CFR Infrastructură să ia toate măsurile necesare pentru ca lucrările de reabilitare să se finalizeze la sfârșitul anului viitor (2024). În cazul în care situația nu se îmbunătățește, mă aștept să fie aplicate sancțiuni contractuale dure”, a scris Grindeanu, pe pagina sa de Facebook.
Ce nu spune Grindeanu este că, deși față de termenul inițial (4 ani) este în mare întârziere, constructorul a obținut mai multe extensii prin care termenul de finalizare a fost crescut. Potrivit Asociației Pro Infrastructură, o parte din vină o poartă CFR, care a pus la dispoziție o documentație plină de greșeli și lacune, astfel încât constructorul a fost nevoit să modifice mai multe soluții tehnice. În plus, au existat întârzieri și în ceea ce privește exproprierile.
Guvernul a uitat de CEF
Cu toate acestea, mare problemă care a generat întârzierea în care ne aflăm este legată tarife. Timp de doi ani constructorii au fost nevoiți să lucreze în pierdere pentru că executivul nu a reușit să includă proiectele finanțate prin CEF în formula de actualizare a contractelor, o măsură decisă ca urmare a exploziei prețurilor la materialele de construcții. Abia în acest an, în urma insistențelor comisarului european pentru transporturi, Adina Vălean, problema s-a rezolvat parțial.
Pe de altă parte, nici constructorii nu pot fi absolviți în totalitate de vină. Aceștia au tergiversat depunerea garanției de execuție la încheierea contractelor și au încercat să profite de aproape orice problemă pentru a obține amânări.
