🇷🇴 Prezență vot alegeri prezidențiale

Numărul adopțiilor în România este mult mai mic față de cel al copiilor care pot fi preluați din grija statului. Pe măsură ce copiii cresc, șansele să fie adoptați sunt tot mai mici, aproape nule înainte de vârsta majoratului. De vină, explică un cunoscut avocat pentru Main News, este inclusiv procedura adopției, extrem de dificilă și cu multe piedici birocratice.

În anul 2020, potrivit statisticilor oficiale consultate de Main News, au fost adoptați 1.042 de minori.

Cei mai mulți fac parte din grupa de vârstă 3-6 ani: 359. La grupa de vârstă 0-2 ani au fost înregistrate 333 de adopții.

Numărul minorilor adoptați scade pe măsură ce vârsta lor crește.

Astfel, au fost adoptați doar 5 minori cu vârste cuprinse între 14 și 17 ani.

Situația pe sexe

Când vine vorba de numărul copiilor adoptați în funcție de sexul acestora, situația este similară.

Datele Autorității Naționale pentru Adopții arată că, în anul 2020, au fost adoptați 512 băieți. Numărul fetelor este similar, chiar dacă ușor mai mare: 530.

La aceste cazuri se adaugă încă 31, care reprezintă numărul adopțiilor internaționale aferente anului 2020. Aici, numărul băieților (21) este de dublu față de cel al fetelor (10).

De două ori mai mulți copii adoptabili

Numărul total al adopțiilor este foarte mic, dacă ne raportăm la cel al minorilor adoptabili și aflați în plasament.

Astfel, aceleași date statistice ne arată că, la finalul anului 2020, în aceste centre se aflau 3.309 copii care au sentințe definitive prin care se atestă că pot fi preluați în adopție.

Numărul adopțiilor a scăzut

Prin raportare la perioada anilor 1990-2000 se observă că numărul anual al adopțiilor este mai mic. (GRAFIC)

Cel mai mare număr a fost înregistrat în anul 1999: 1.710 adopții. A urmat, apoi, o perioadă de scădere masivă, astfel că în anul 2006 au fost doar 832 de adopții.

În ultimii ani s-au înregistrat aproximativ 1.200 de adopții pe an. În 2020, însă, numărul a scăzut până la 1.042, după cum am arătat anterior.

GRAFIC – Evoluția numărului de adopții naționale și internaționale / Sursa: ANDPDCA

Birocrația, piedică în calea adopțiilor

Într-o reacție pentru Main News, avocatul Adrian Cuculis a explicat problemele birocratice ale procedurii de adopție.

„Dacă reușim să trecem peste neajunsurile legii, altă situație ce îngreunează adopțiile în România se referă la numărul de acte necesare pentru această procedură. Începând de la modul dificil de a obține certificatul de adoptator, mergând către perioada lungă necesară încuviințării în instanță a adopției, toate fac că adopția să devină o procedură greu de accesat în mod independent și de multe ori cei interesați , renunță”, explică avocatul Cuculis.

Statul ar trebui să găsească metode de a se asigura de protecția minorilor după adopție, însă fără a adăuga birocrație. Aceasta trebuie redusă, arată specialiștii.

„Una dintre problemele principale când vine vorba despre adopțiile din sistemul românesc este aceea că mulți dintre cei ce ajung să adopte copiii, în cazul adopțiilor internaționale, după adopția efectivă, rămân o perioadă prea scurtă în contact cu autoritățile ce intermediează această procedura. Mai mult de atât, dacă vorbim despre cetățeni străini care nu fac parte din spațiul UE , urmărirea traseului minorului adoptat este și mai greoaie. O altă problemă când vine vorba despre adopțiile interne de dată această, o reprezintă faptul că în opinia mea, verificarea pe termen lung a compatibilității copil / familie , este făcută iarăși în mod superficial sau deloc”, spune avocatul.

Foto: unsplash.com

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp