🇷🇴 Prezență vot alegeri prezidențiale

Războiul declanșat de Federația Rusă asupra Ucrainei a confirmat, dacă mai era cazul, necesitatea decuplării României de la aprovizionare cu gaze rusești. O soluție pentru acoperirea necesarului, asigurat acum din import, ar fi exploatarea zăcămintelor de gaze din Marea Neagră, blocate în prezent din cauza unei legi adoptate în 2018, la propunerea lui Liviu Dragnea. 

Actuala coaliție de guvernare, formată din PSD, PNL și UDMR, a depus la Parlament un nou proiect de act normativ, cu scopul declarat de a debloca investițiile. În pofida optimismului afișat de liderii acestor partide, modificările sunt mai degrabă minore, atrage atenția expertul în energie Otilia Nuțu, într-un interviu acordat Mainnews.ro. Pragurile privind impozitul pe veniturile suplimentare sunt total inadecvare realității anului 2022, consideră Otilia Nuțu, care totodată avertizează că investirea profitului obținut în extinderea rețelelor de gaz va avea ca efect pe termen mediu și lung o creștere a consumului și implicit o creșterea a dependenței de gazele rusești.

Interviul acordat de Otilia Nuțu

MN: Cum vedeți aceste modificări, vor fi de natură să deblocheze proiecte de extracție a gazelor din Marea Neagră?

ON: Nu prea văd care sunt aceste modificări. Mi se pare că legea din 2022 arată pentru 2022 exact așa cum arăta legea din 2018 pentru anul 2018. Am impresia că legea nu a fost discutată cu companiile implicate – BSOG, Petrom și Romgaz -, iar modul în care se calculează acel impozit pe veniturile suplimentare este complet inadecvat tipului de operațiune de care discutăm acum. Dacă statul român voia să împartă câștigurile cu companiile, ar fi trebuit să impună pur și simplu un impozit pe profit, fără să se complice cu acea schemă.

Mai sunt și alte probleme. Nu înțeleg de ce sunt impuse limite pentru investiții. În acest proiect sunt plafonate investițiile deductibile din acele venituri suplimentare. Vrem să încurajăm investițiile sau să le descurajăm. Statul și companiile trebuie să se pună la o masă și să discute impozitul pe profit, în așa fel încât și companiile să fie interesate să facă exploatarea, iar statul să aprobe legea. 

În acest proiect sunt cuprinse niște praguri care chiar n-au absolut nicio relevanță. Acestea se întind de la 85 lei/MWh până la 190 lei/MWh/ Prețul gazelor acum pe burse este de peste 500 lei/MWh. Ce relevanță au acele praguri? 

MN: Cum vedeți intenția Guvernului de a finanța extinderea rețelelor de alimentare cu gaze din profitul obținut?

ON: Este o trăncăneală toxică. Deși în toată Uniunea Europeană avem prea puțin gaz față de cât se cere, în continuare ne gândim în paradigma de acum 3-4 ani, când ne gândeam că gazul putea fi un combustibil de tranziție față de ceva mai verde. Acum lucrurile s-au schimbat radical. Extinderea cererii de gaze extrem contrar dorinței noastre de a ne asigura securitatea energetică. Noi vrem să extinde consumul de gaze și către consumatorii casnici, vrem să și creștem producția de energie electrică pe gaze, însă până la urmă de unde facem rost de gaze. Chiar și rezervele din Marea Neagră, presupunând că s-ar exploata, ajung pentru cinci, șase, zece ani de consum românesc.

MN: Va exista un efect asupra prețului, dacă vor demara aceste exploatări?

ON: Prețul e dat de cât gaz este în piață și de cerere. Dacă este mai mult gaz în piață, prețurile ar trebui să scadă. Cantitatea despre care discutăm la proiectul BSOG este de 10-15% din consumul dintr-un an. Cantitățile astea nu sunt atât de mari încât să schimbe radical peisajul. Ar conta în România, cât și în țările din jur, ar duce la o oarecare scădere a prețului, însă pe termen lung tot va trebui să ne decuplăm de gaze. Ne va ajuta pentru câțiva ani, însă toate aceste resurse se vor epuiza.

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp