Procurorul Gabriela Scutea susține, luni, interviul în fața în fața Secției pentru Procurori a CSM pentru a primi avizul consultativ. Ulterior avizului consultativ, președintele Klaus Iohannis va stabili dacă o va numi pe Scutea în funcția de procuror-șef al Parchetului General al României. 

“Consider că avem probleme legate de operativitatea soluționării cauzelor și de termenul în care reușim să ne concentrăm pentru soluționarea unei cauze. (…)Programul de lucru nu mi-a permis să văd toate interviurile colegilor mei. Am constatat ulterior că procurorul Bologa a acordat cel puțin 5 idei din proiectul meu în proiectul său, dar din persepctiva DNA. Asta înseamnă că problemele sunt reale. (…)Suntem compatibili, chiar dacă nu ne cunoaștem”, a declarat Gabriela Scutea, la începutul interviului.

Gabriela Scutea a mai afirmat că, în ciuda faptului că uneori nu se vede „există deficiențe în urmărirea penală”.

„Uneori ele apar cu superficialitate. Verificarea legalității rechizitoriilor este foarte importantă”, a mai spus Scutea.

Scutea a mai afirmat că unii colegi din magistratură se tem de Inspecția Judiciară.

„Mă întreb de ce nu există atractivitate. (…)Chiar există o așa mare dificultate pentru gestionarea problemelor? Unii colegi spun de această teamă de Inspecția Judiciară. Toate aceste lucruri nu trebuie să le privim cu înghețare. Trebuie să privim că procurorii de la următoarea ierarhie trebuie să supravegheze. (…)Poate în mandatul meu vor exista premisele în ceea ce privește harta judiciară. (…)”, a mai afirmat procurorul.

Propunerea MJ: Magistrații pot fi anchetați doar cu acordul procurorului general al României. Ce are de spus Scutea

În proiectul de desființare a Secției Speciale Ministerul Justiției propune două modificări majore în ceea ce privește anchetarea și trimiterea în judecată a magistraților, fapt ce a ridicat semne de întrebare în rândul celor care lucrează în sistemul judiciar.

Mai exact, în propunerea de lege se arată că decizia de anchetarea a unui procuror sau judecător, poate fi luată doar de procurorul general al României. Întrebată despre acest aspect, Scutea a spus:

“Într-o perspectivă glumeață aș spune că ar trebui să nu fiu de acord cu autorizarea punerii în mișcare a acțiunii penale față de un magistrat doar cu acordul procurorul general, pentru că ar însemna o sarcină în plus pentru mine. Este o procedură în curs. S-au stabilit păreri împotrivă pentru că verificarea de legalitate și de temeinicie trebuie centralizate în instituția care soluționează cauza. (…)Oricare va fi rezultatul procedurii parlamentare, procurorul general va trebui să respecte legea. (…)”, a declarat Gabriela Scutea.

Asociațiile „Forumul Judecătorilor din România” și „Inițiativa pentru Justiție” au criticat proiectul pe care Ministerul Justiției l-a pus în dezbatere publică. Asociațiile de magistrați cer retragerea din proiect a unor prevederi referitoare la urmărirea penală și trimiterea în judecată a magistraților. Mai multe AICI.

Implicarea Gabrielei Scutea în OUG 13

În plin scandal pe OUG 13, Gabriela Scutea era secretar de stat în Ministerul Justiției. Ea a fost una din cei care a reușit să-l convingă pe ministrul Florin Iordache să accepte un termen de 10 zile pentru intrarea în vigoare a ordonanței.

“Atât domnul ministru, cât și dvs. aveți posibilitate să consultați evidențele Ministerului Justiției pentru a constata că dacă am fost prezență în procesul de pregătire a OUG 13 nu înseamnă că am fost de acord cu ceea ce a conținut. Am fost alături de aparatul tehnic în susţinerea neadecvării actului normativ la obiectivele din MCV. Nu există o deosebire, poate doar în modul în care am abordat comunicarea. În cadrul Ministerului Justiției, indiferent pe ce poziție m-am situat, am fost într-o poziție de conducere. Ce s-a scris în dosarul DNA reprezintă un adevăr judiciar. Pozițiile mele au fost în continuare consecvente, pentru că m-am referit la pragul de 10.0o0 de euro care să fie orientativ, în urma deciziei CCR. Am continuat pe aceeași atitudine în cursul anului 2017, când domnul ministru Tudorel Toader a organizat o dezbatere cu privire la prag. Am discutat cu colegii mei de la Parchetul Tribunalului Brașov dacă este necesar să adoptăm un punct de vedere. Nu conta că nu ne-a fost cerut, și nu am făcut adunare generală. Mă consider consecvetă de o manieră constructivă”, a explicat Scutea, în fața Secției pentru Procurori a CSM.

“Aveam posibilitatea să încep concediul. În momente de criză nu asta e abordarea. Nu știu dacă greșesc dpdv al calității. Faptul că am rămas a dus la eliminarea unor prevederi. Nu am redactat. Am verificat tehnic în așa fel încât să ne asigurăm că nu rezultă aspect de necorelare a textelor. Am reușit să eliminăm câteva aspecte și am reușit să introducem acel termen”, a mai adăugat procurorul candidat.

În noaptea de 31 ianuarie 2017, Guvernul Grindeanu a aprobat o Ordonanță de Urgență de modificare a Codului Penal și a celui de Procedură Penală. La acea vreme, ministrul Justiției Florin Iordache a ieșit și anunțarea trimiterii în Parlament spre dezbatere a proiectului de lege pentru grațierea unor pedepse. După cum bine știm, principalii beneficiari ai acestei ordonanțe erau politicienii, în frunte că președintele PSD de la acea vreme, Liviu Dragnea.

Practic, abuzul în serviciu nu mai reprezenta o infracțiune decât dacă prejudiciul depășea două sute de mii de lei, iar politicienii scăpau de răspundere penală dacă abuzul se făcea prin emiterea, aprobarea sau adoptarea unor acte normative.

Întrebată la finalul interviului de ministrul Predoiu dacă ordonanța 13 ar fi ieșit „mai rea”, Scutea a spus că da, adăugând că asta s-ar fi întâmplat și cu ordonanța pe amnistie și grațiere.

Scutea: Toate cafelele, dansurile și nunțile lui Negulescu trebuiau să iasă la iveală pentru șeful său

“Citind hotărârea Consiliului prin care nu a fost avizată cererea de revocare a lui Kovesi. Prima se referă la participarea unor comisii în cadrul Parlamentului. Al doilea aspect se referă la gestionarea situațiilor sensibile. S-a reținut în hotărârea dumneavoastră că domna Kovesi a cerut deja revocare domnului procuror Negulescu. Cred că acolo este o lecție de ținut minte. Nu poți fi șeful unei structuri de parchet și să nu vezi. Toate cafelele, dansurile și nunțile dlui Negulescu trebuiau să iasă la iveală pentru șeful său(….)Șeful trebuia să-și pună întrebări. Ca element de ghidaj, odată ce au fost declanșate acțiunile disciplinare(….)”, a afirmat procurorul.

Comparație între dosarul Țăndărei și dosarul Colectiv

În discursul pe care l-a avut în fața în fața Secției pentru Procurori a CSM, Gabriela Scutea a făcut o comparație între dosarul Țăndărei și dosarul Colectiv din punct de vedere al soluționării cauzelor.

„Toată lumea s-a întrebat despre dosarul Colectiv. (…)Dosarul Țăndărei e mult mai vechi decât Colectiv. (…)Dar câte personae au fost trimise în judecată? 4 ani au însemnat cât urmărire penală, cât cameră preliminară. Eu cred că trebuie să avem la aceste poziții masiv subiective un punct de vedere obiectiv. Este dreptul cetățeanului să cearnă informația„, a spus Scutea.

Despre semnarea protocolului cu SRI

Întrebată ce a învățat în urma semnării protocolului din 2009 cu SRI, Scutea a spus: „E foarte ușor de spus ce am învățat. Unele prevederi puteau fi mai bine clarificate. Aplicarea protocolului nu ar fi trebuit gândită dincolo de regulile și rolul fiecărei instituții. Am fost surprinsă de interpretarea că am creat premisele transmiterii datelor confidențiale”.

„Acum, în 2020, privind retrospectiv, este faptul că unele prevederi putea fi mai bine clarificate. Dar rămân la poziţiile pe are le-am exprimat că aplicarea protocolului nu ar fi trebuit să fie gândită de nimeni dincolo de principiile şi rolul fiecărei instituţii. Eu nu mi-am pus niciodată problema să dezvălui către o altă instituţie ceea ce nu e de dezvăluit. Dacă cineva a făcut-o să o spună. De la nivelul la care m-am aflat, am fost surprinsă de această interpretare, că am creat premisele comunicării de date confidenţiale către anumite instituţii”, a adăugat Scutea.

Gabriela Scutea a semnat, în 2009, în locul lui Tiberiu Niţu, protocolul SRI-PÎCCJ declarat neconstituţional ulterior de CCR.

„Probabil ministrul nu ar trimite un candidat dacă primește aviz negativ”

Gabriela Scutea a mai afirmat că implementarea recomandărilor MCV are caracter „obligatoriu”.

„În eventualitatea unui aviz negativ, aș fi prima care i-ar trimite domnului ministru regretul că performanța mea nu a fost convingătoare. Probabil dl ministru nu ar trimite mai departe. Este onoarea mea de profesionist. (…)MCV recomandă unui ministru ca în cazul unui aviz negativ să nu continue cu o procedură pentru că ar însemna un semn de întrebare. (…)În contextul discuțiilor din spațiul public recente, mi se pare că oricare ministru nu mai putea aștepta o procedură din Parlament. Cerințele au fost foarte mari. A cerut demonstrarea unor idei de modernizare pentru Ministerul Public. (…)”, a afirmat procurorul.

Cine este Gabriela Scutea

Gabriela Scutea are 46 de ani și a intrat în magistratură în 1995. Aceasta a ocupat funcția de procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Rupea (1995-1997), Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov (1997-1998), Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov (1998 -2005) și Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov (2005-2006).

Din 2006 până în 2013, procuroarea din Brașov a fost adjunct al Procurorului General. Aceasta era responsabilă pentru activitatea Secției judiciare, activitatea de resurse umane și documentare. De asemenea, Scutea a fost ordonator principal de credite delegat, fiind responsabilă și pentru implementarea programelor cu finanțare externă, precum și audit.

În 2013, pe o perioadă de 4 luni, Gabriela Scutea a fost consilierul Laurei Codruța Kovesi, la vremea aceea Procuror General al României.

De la Parchetul General, Gabriela Scutea a plecat la Ministerul Justiției, unde, în 2016, a devenit secretar de stat în minister.

Context

Magistrații propuși la șefia marilor parchete susțin, marți, interviul în fața Secției pentru Procurori a CSM. Ulterior avizului consultativ, președintele Klaus Iohannis este cel care decide dacă îi numește pe cei propuși. Gabriela Scutea, Giorgiana Hosu și Crin Bologa au fost propuși de Cătălin Predoiu la șefia Parchetului General, DIICOT, respectiv DNA. După finalizarea interviurilor și selecția magistraților, guvernul Orban a fost demis prin moțiune de cenzură. Juriștii consultați de mainnews.ro au explicat că procedura nu este afectată de demiterea ministrului, implicarea lui Predoiu fiind strict legată de selecția procurorilor. Mai mult, acesta este membru de drept al Consiliului în perioada de interimat, având drept de vot.

sursa foto: DC News

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp