Funeriu îi răspunde lui Iohannis: Azi există cadrul legislativ care instituie „toleranță zero” față de plagiat

După ce președintele Klaus Iohannis a solicitat „toleranță zero” în noua lege privind educația, fostul ministru de resort Daniel Funeriu a ținut să precizeze că astfel de prevederi legislative există există încă din anul 2011, atunci când a fost adoptată celebra lege „Miclea-Funeriu”.

Deși îl susține în fruntea Guvernului pe Nicolae Ciucă, asupra căruia planează suspiciuni serioase de plagiat, președintele Klaus Iohannis s-a declarat luni, 3 octombrie, în cadrul festivității de deschidere a anului universitar 2022-2023, la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București, împotriva tolerării acestui fenomen.

„Una dintre aceste valori este integritatea, motiv pentru care îmi doresc o paradigmă radicală, lipsită de echivoc în garantarea integrității și eticii în viața academică. Pentru aceasta, avem nevoie de toleranță zero în privința plagiatului, iar noile legi ale educației trebuie să includă prevederi explicite cu privire la prevenirea și sancționarea acestui fenomen toxic al mediului educațional.

Miza este însăși credibilitatea sistemului de învățământ superior și a cercetării din România, dar și viitorul nostru ca societate democratică. Trebuie să devină clar că obținerea unei diplome academice reprezintă o onoare și este condiționată exclusiv de un merit real. O Românie educată va trebui să fie o Românie corectă, fără nicio excepție.

Apreciez atitudinea universității dumneavoastră față de orice încercare de fraudare și îmi doresc ca aceasta să constituie un exemplu de responsabilitate publică pentru comunitatea academică românească”, a declarat președintele Klaus Iohannis.

Funeriu către Iohannis: Spusele dumneavoastă nu s-au materializat în acțiune politică

Pe de altă parte, fostul ministru al educației Daniel Funeriu susține că actualul cadru legislativ privind educația are prevederi clare împotriva plagiatului, însă acestea nu sunt aplicate, arătând cu degetul către cazul premierului Nicolae Ciucă.

„Cadrul legislativ care instituie ‘toleranță zero’ față de plagiat există, azi, din 2011 prin Legea 1/2011*. Aşadar vă doriți ceva ce există deja şi ar fi fost cazul să vi se spună acest lucru.
Nu există însă oamenii politici care să aplice acele legi şi nici apropiați care să vă spună că toate dorințele societății pentru un învățământ bun sunt scrise în varianta originară a Legii 1/2011. Or atât numirea oamenilor cât şi medierea între dorința societății şi acțiunea politică incumbă, din 2014 încoace, instituției pe care o conduceți.
Mai mult, declarația dumneavoastră -perfect validă- ne întoarce în 2014, când v-am votat cu entuziasm: ați spus acelaşi lucru acum opt ani dar, din păcate, spusele dumneavoastă nu s-au materializat în acțiune politică, fiind inacceptabilă tergiversarea meşteşugit orchestrată în cazul actualului premier. Numirea unei noi ministre, apropiată dumneavoastră, trebuie să ducă urgent la clarificarea cazului domnului premier”, a afirmat Daniel Funeriu.

Plagiatul în „România educată”

Deși la nivel declarativ șeful statului este extrem de categoric împotriva plagiatului, prin noul pachet de legi inițiate în cadrul programului „România educată”, cei mai mulți dintre plagiatori ar putea scăpa fără nicio sancțiune.

Pe lângă desființarea CNATDCU, instituția responsabilă în acest moment de verificarea acuzațiilor de plagiat, și transferarea atribuțiilor către universități, o altă propunere ar putea arunca în aer lupta împotriva acestui fenomen. Potrivit proiectului de lege privind învățământul superior, plagiatul nu va mai putea fi sancționat dacă de la data comiterii au trecut trei ani.

„Răspunderea civilă sau administrativă, disciplinară, pentru faptele care determină existența abaterilor prevăzute la art. 153 alin. (1), alin (2) și alin (3) ale persoanelor care au avut sau au calitatea de membru al comunității universitare este înlăturată, nemaiputând fi angajată în condițiile depășirii termenului general de prescripție de 3 ani de la data săvârșirii lor, în conformitate cu art. 2.517 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare”, se arată în proiectul de lege.

Sursa foto: Inquam Photos / Virgil Simionescu