Fostul ministru al proiectelor europene, după anunțurile premierului Ciucă privind PNRR: Atinge noi culmi de gargară
Plafonul de 9,4% din PIB pentru cheltuieli cu pensiile, asumat de România în PNRR, naște din nou discuții. După ce Nicolae Ciucă a anunțat de la Bruxelles un acord de principiu cu Comisia Europeană în privința înlocuirii acestuia cu alt „indicator de disciplină financiară”, fostul ministrul al proiectelor europene, Cristian Ghinea, a oferit precizări în privința opțiunilor pe care le are executivul.
Într-o postare publicată pe pagina sa de Facebook, Ghinea a susținut că, în cadrul negocierilor pentru PNRR, executivul comunitar a oferit Guvernului României trei opțiuni în această privință, cea privind introducerea plafonului de 9,4% din PIB fiind cea mai puțin constrângătoare.
„Azi, premierul Ciucă e la Bruxelles. După ce s-au lăudat acasă că îl schimbă, de la Bruxelles totul e mult mai nuanțat: nu se poate schimba, dar de fapt se propune un indicator diferit de 9,4% din PIB. Care alt indicator? Citat din conferința de presă de adineauri: ‘Am discutat că este posibil să înlocuim cu alt mecanism’. La întrebarea unui reporter: Am discutat principii, nu aveam aceste detalii. Acel ‘detaliu’ pe care îl schimbă de un an pe gură, dar acum nu aveau ‘detalii’. A zis ‘indicator de disciplină financiară’. Și ăsta cu 9,4% / PIB tot indicator de disciplină financiară este. Nu a zis nimic. Care alt indicator? Am negociat șase luni subiectul, știu toate variantele discutate cu Comisia. E opțiunea A, B sau C. 9,4% din PIB este de departe cel mai puțin constrângător. De aia și ar putea crește pensiile imediat cu 27%, cum am tot zis. Deci cu ce vor să înlocuiască? Aștept înfrigurat să văd ce propun geniile economice de la București. Și nimic. A fost Ciucă la Bruxelles și tot nu a propus”, a afirmat Cristian Ghinea.
Cum a apărut tema „9,4%”
După ce ani la rând au ridicat până la cer așteptările cetățenilor de majorare a veniturilor, realitățile guvernării într-o perioadă de criză i-au făcut pe sociali-democrați să-și schimbe puțin optica, dar și retorica. Majorarea de 40% a pensiilor, promisă de PSD prin celebra lege a Olguței Vasilescu, s-a transformat în una mult mai modestă, de doar 10%, fapt ce a nemulțumit o parte serioasă a propriilor votanți.
Pe acest fundal, PSD a lansat ideea că, în realitate, creșterea ar fi fost mult mai mare, dacă în Planul Național de Redresare și Reziliență, elaborat și transmis Comisiei Europene în timpul guvernării PNL-USR-UDMR, nu ar fi fost cuprins un plafon de 9,4% privind alocările pentru pensii.
Ministrul muncii, Marius Budăi / Sursa: Inquam Photos/Octav Ganea
De ce retorica nu se susține
Un calcul simplu ne arată însă că motivul invocat de social-democrați pentru menținerea pensiilor la nivelul actual nu prea este valabil. Pentru anul 2022, Guvernul estimează un PIB de 1.317 miliarde lei, în vreme ce cheltuielile cu pensiile pe bază de contributivitate se vor ridica la 99,7 miliarde lei, adică 7,5% din PIB. La această sumă se adaugă aproximativ 10 miliarde lei pentru pensiile speciale, ceea ce reprezintă 0,9% din PIB, deci un total de 109,7 miliarde lei.
Ținând cont de PIB pentru anul 2022 estimat în buget la 1.317 miliarde lei, plafonul de 9,4% destinat pensiilor este de 123,8 miliarde lei. Altfel spus, în PIB există un spațiu circa 14 miliarde lei pentru majorarea pensiilor, nu însă și în buget.
Guvernul și-a asumat pentru 2022 un deficit bugetar de 5,54% din PIB, în pofida unor estimări de venituri extrem de ambițioase. Totodată, a adoptat măsurile de plafonare a prețurilor la utilități, al căror impact bugetar ar putea fi de ordinul zecilor de miliarde lei, acesta neputând fi estimat cu exactitate din cauza fluctuațiilor mari de preț. Până în anul 2024 România s-a angajat să reducă deficitul bugetar sub pragul de 3%.
Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea
Comentarii