Fondul Monetar Internaţional a dat vineri, 10 iunie, publicităţii concluziile delegaţiei FMI, care a analizat situaţia macroeconomică a României, conform articolului 4. Între altele, FMI arată că trebuie introduse cât mai curând politici de reducere a deficitului fiscal pe termen mediu, care ar trebui să includă o reformă fiscală ambițioasă.

Totodată, FMI precizează că țara noastră se confruntă cu repercusiuni negative ale războiului din Ucraina vecină, dar, chiar și în aceste condiții, măsurile luate de Guvern pentru a atenua impactul creșterii prețurilor la energie, de exemplu, trebuie să fie temporare.

„După o redresare solidă în urma pandemiei, România se confruntă acum cu repercusiuni negative ale războiului din Ucraina și cu o inflație în creștere. În plus, țara se confruntă cu aceste noi provocări pornind de pe o poziție fiscală slabă. Măsurile de atenuare a impactului creșterii prețurilor, în special în ceea ce privește energia, ar trebui să fie temporare și să vizeze persoanele cele mai vulnerabile, pentru a limita costul bugetar al acestora și pentru a nu împiedica conservarea energiei.

Pentru a reface spațiul fiscal și a sprijini împrumuturile de pe piață pentru finanțarea bugetului, trebuie introduse fără întârziere politici de reducere a deficitului fiscal pe termen mediu. Acestea ar trebui să includă o reformă fiscală ambițioasă pentru a se asigura că fiecare își plătește partea în mod echitabil. De asemenea, trebuie să se depună toate eforturile pentru a utiliza în mod eficient fondurile substanțiale disponibile prin intermediul instrumentului temporar de redresare „Next Generation EU”/NGEU.

Politica monetară ar trebui să urmărească cu fermitate readucerea inflației și a anticipațiilor inflaționiste în intervalul de variație vizat de Banca Națională a României (BNR), în timp ce politicile din sectorul financiar trebuie să mențină soliditatea sistemului bancar”, se arată în concluziile FMI.

Contextul

Economia României și-a revenit bine în urma pandemiei COVID, dar, la fel ca alte țări din UE, se confruntă acum cu probleme în contextul invaziei din Ucraina. PIB-ul a atins nivelurile de dinaintea crizei în prima jumătate a anului 2021 și și-a revenit foarte puternic în primul trimestru din 2022 după valul COVID din toamna anului trecut. Cu toate acestea, războiul din Ucraina generează noi presiuni și riscuri. Efectele sale se resimt deja în creșterea bruscă a prețurilor materiilor prime care alimentează inflația ridicată, în scăderea cererii de consum și a cererii externe, între altele. Mai mult de un milion de refugiați ucraineni au trecut granița în România, deși majoritatea au plecat în țări terțe.

Chiar și înainte de pandemie și de război, deficitul de cont curent și deficitul fiscal au ajuns la niveluri destul de ridicate. O parte semnificativă a deficitului de cont curent este finanțată prin subvenții din partea UE și prin fluxuri de investiții directe, iar rezervele rămân în general adecvate, însă creșterea costurilor dobânzilor prezintă riscuri. În ceea ce privește bugetul, cheltuielile mai mari nu au fost însoțite de creșteri proporționale ale veniturilor. Presiunile fiscale suplimentare, generate mai întâi de pandemie și acum de efectele războiului, chiar dacă sunt în mare parte temporare, adâncesc și mai mult datoria, ceea ce necesită o consolidare pe termen mediu.

Perspective

Activitatea economică pe termen scurt va fi influențată de repercusiunile războiului din Ucraina. Presupunând că nu va exista o nouă escaladare a războiului, se preconizează că creșterea se va tempera la aproximativ 3½ – 4½ la sută în 2022 și 2023. Se preconizează că inflația anuală va fi în medie de 12½ la sută în 2022 și va persista în jurul valorii de 10 la sută în 2023, deoarece prețurile ridicate la nivel mondial la energie și alimente continuă să aibă impact asupra prețurilor interne.

Incertitudinea din jurul acestei previziuni este ridicată, chiar dacă riscurile directe ale războiului sunt limitate, deoarece România este un producător substanțial de cereale (producem de trei ori mai multe cereale decât consumăm, după cum a menționat ministrul Agirculturii, Adrian Chesnoiu). Totodată, nu depindem atât  de mult de gazul rusesc, cum o fac alte țări din UE. Nu în ultimul rând, alte legături comerciale și financiare directe cu Federația Rusă și Ucraina sunt neglijabile.

Cu toate acestea, o întrerupere generală a gazului rusesc ar crește și mai mult prețurile la energie și ar reduce activitatea partenerilor comerciali europeni. Alte riscuri ar putea, de asemenea, să înrăutățească perspectivele:

• inflația ridicată ar putea reduce și mai mult cererea și ar putea declanșa o spirală a prețurilor salariale;
• condițiile de finanțare externe și interne s-ar putea înăspri mai mult decât se anticipează deja;
• pe plan intern, blocarea reformelor ar putea slăbi încrederea și ar putea duce la o retrogradare a ratingului de credit.

Pe de altă parte, punerea rapidă în aplicare a reformelor prevăzute în cadrul Planului național de redresare și de reziliență al României (PNRR) ar putea ajuta, precizează FMI.

Priorități

În acest context, FMI arată și care ar trebui să fie prioritățile guvernanților în perioada următoare.

Gestionarea șocului prețurilor la energie

„Măsurile compensatorii pentru șocul prețurilor la energie ar trebui să amortizeze impactul asupra celor mai vulnerabili, stimulând în același timp conservarea energiei. Până în martie 2023, autoritățile pun în aplicare plăți orientate către gospodăriile vulnerabile, dar și un plafon de preț pentru majoritatea utilizatorilor la nivelurile predominante înainte de creșterea bruscă a prețurilor la energie din toamna anului 2021”, amintește organizația.

Însă, potrivit FMI, Guvernul ar trebui să înceapă majorarea plafoanelor de preț înainte de martie 2023, pentru a evita un șoc brusc al prețurilor și pentru a promova eficiența energetică. În același timp, în cazul unor noi șocuri, orice sprijin fiscal reînnoit trebuie să fie bine direcționat către gospodăriile sărace.

Politica fiscală

FMI mai notează că vor fi necesare măsuri fiscale ferme pentru a reface spațiul fiscal. Deși organizația „salută” intenția autorităților de a reduce deficitul bugetar în 2022 la 5,8 % din PIB, FMI îl estimează la 6¾ % pe baza politicilor actuale.

„Odată cu reformele administrative pentru îmbunătățirea colectării impozitelor și cu expirarea măsurilor de sprijin temporare, se preconizează că deficitul se va modera pe termen mediu, dar datoria ar continua să crească. Eforturile de modernizare a administrării veniturilor trebuie să continue, inclusiv prin digitalizare și îmbunătățirea serviciilor pentru contribuabili, în conformitate cu angajamentele asumate în cadrul PNRR al României. Cu toate acestea, acest lucru nu va fi suficient pentru a restabili sustenabilitatea fiscală”.

Pentru a reduce deficitul la un nivel sustenabil, sub 3% din PIB, și pentru a stabiliza datoria, pe partea de venituri, ar trebui puse în aplicare măsuri de politică fiscală care să se ridice la cel puțin 2% din PIB.

• Impozitul pe venitul persoanelor fizice: sistemul fiscal este complicat de scutiri pentru anumite sectoare, tratamente speciale (inclusiv un impozit redus pe dividende) și lacune (inclusiv prin intermediul microîntreprinderilor), care îi afectează în mare măsură eficiența și echitatea. Este nevoie urgentă de o reformă cuprinzătoare pentru a curăța baza de impozitare în toate sectoarele și sursele de venit. Acest lucru ar putea aduce mai mult de 1¼% din PIB. Introducerea progresivității pentru cei cu cele mai mari venituri ar putea genera venituri suplimentare și ar putea atenua inegalitatea ridicată a veniturilor din România.
• Taxa pe valoarea adăugată (TVA): Eficiența sistemului de TVA din România este printre cele mai scăzute din UE. Creșterea eficienței TVA la nivelul mediei UE prin extinderea bazei de impozitare și raționalizarea acesteia, precum și prin consolidarea administrativă suplimentară (în afara îmbunătățirilor deja programate) ar putea genera 1½% din PIB.
• Impozitul pe proprietate: Reformele menite să lărgească baza de impozitare, să facă în așa fel încât evaluările să se bazeze mai mult pe piață și să simplifice proiectarea și punerea în aplicare ar putea aduce aproximativ ¼ la sută din PIB.
• Impozitarea emisiilor de dioxid de carbon – odată ce scade prețul – ar putea constitui o sursă suplimentară de venituri, contribuind în același timp la tranziția ecologică a României. Aceste venituri ar putea fi utilizate pentru a reduce impozitul pe venit pentru persoanele cu venituri mai mici.

Cheltuielile cu pensiile și salariile din sectorul public trebuie să devină mai previzibile. Reformele sistemului de pensii angajate în cadrul PNRR ar trebui să fie puse în aplicare cu celeritate. Salariile din sectorul public ar trebui, de asemenea, să fie stabilite în mod previzibil, iar influența acestora asupra salariilor din sectorul privat și asupra competitivității globale ar trebui luată în considerare. De asemenea, trebuie consolidată bugetarea pe termen mediu.

Politici monetare și ale sectorului financiar

Înăsprirea monetară întreprinsă de BNR a contribuit la ancorarea așteptărilor inflaționiste. Creșterile ratei dobânzii de politică monetară și gestionarea riguroasă a lichidităților au fost combinate pentru a menține condițiile monetare aliniate în linii mari la tendințele globale și regionale. De asemenea, a fost menținută funcționarea pieței obligațiunilor de stat. Cu toate acestea, prețurile la energie și la alimente continuă să se reflecte în inflația de bază.

„În cadrul scenariului nostru de bază privind inflația și creșterea economică, continuarea ritmului de majorare în trepte a ratei dobânzii de politică monetară până la sfârșitul anului 2022 ar contribui la prevenirea înrădăcinării presiunilor inflaționiste și la readucerea așteptărilor inflaționiste spre intervalul țintă. Politica monetară va trebui să reacționeze agil la condițiile în evoluție, iar strategia ar trebui să fie comunicată în continuare în mod clar.

În cazul în care așteptările inflaționiste pe termen mai lung vor continua să crească, în timp ce creșterea economică rămâne robustă, ar fi justificată accelerarea ritmului de înăsprire în raport cu traiectoria sugerată. De asemenea, este important să se acționeze cu fermitate pentru a preveni apariția unei spirale a prețurilor salariale.

Deși această dinamică nu s-a materializat încă, deoarece piețele forței de muncă rămân mai puțin tensionate decât înainte de pandemie, ea ar putea fi declanșată de creșterile salariale mari din sectorul public. Pe de altă parte, o normalizare mai rapidă a prețurilor pentru bunurile cu ofertă limitată sau o reacție mai puternică a inflației de bază la creșterile recente ale ratelor de dobândă ar putea permite în viitor pași mai mici ai ratei dobânzii de politică monetară”, conform sursei citate.

Flexibilitatea cursului de schimb ar trebui să fie crescută treptat. Un curs de schimb în general stabil față de euro a evitat alimentarea inflației și a susținut încrederea în moneda națională, notează FMI. Cu toate acestea, flexibilitatea cursului de schimb ar trebui să fie sporită în timp, împreună cu consolidarea fiscală necesară.

Politicile din sectorul financiar trebuie să asigure un echilibru între menținerea solidității sistemului bancar românesc și menținerea fluxului de credite. După ieșirea din pandemie, sistemul bancar și-a menținut poziția solidă în ceea ce privește capitalul, lichiditatea și rentabilitatea.

Rata creditelor neperformante (NPL-non-performing loans) a scăzut sub nivelurile anterioare pandemiei, iar provizioanele pentru pierderi din credite rămân mult mai mari decât media UE. Intermedierea financiară s-a îmbunătățit, cu o creștere puternică a creditelor în ultimii doi ani. În acest context, schemele de garantare a creditelor ar trebui să fie reduse în timp, adaugă specialiștii.

În plus, creșterea amortizorului anticiclic de capital a fost calibrată în mod corespunzător. Deși oferă o plasă de siguranță în contextul actual de incertitudine, aplicarea noului moratoriu asupra împrumuturilor trebuie să se limiteze la debitorii afectați.

Reformele structurale și gestionarea tranziției ecologice

Fondurile suplimentare disponibile în cadrul programului NGEU reprezintă o oportunitate importantă, dar și o provocare semnificativă. România este deja codașă în ce privește absorbția fondurilor UE. Autoritățile sunt sfătuite să implementeze rapid recomandările recente ale FMI privind gestionarea investițiilor publice, inclusiv să consolideze planificarea pe termen mediu și să dezvolte un mecanism de coordonare centralizat și o rezervă de proiecte de investiții în toate sectoarele.

O mai bună gestionare a investițiilor publice ar contribui, de asemenea, la punerea în aplicare a politicilor climatice angajate în cadrul PNRR. România consumă mai puțină energie pe cap de locuitor decât majoritatea țărilor UE. Cu toate acestea, investițiile necesare pentru a atinge obiectivele PNRR în materie de climă sunt mari, iar proiectele trebuie executate fără întârziere.

„Investițiile pentru consolidarea securității energetice (cum ar fi noul interconector de gaze cu Bulgaria și dezvoltarea de noi câmpuri de gaze în Marea Neagră) ar trebui, de asemenea, să beneficieze de o prioritate ridicată.

Reformele structurale și investițiile pentru creșterea productivității ar stimula potențialul de creștere al României. Acest lucru necesită extinderea digitalizării, consolidarea cadrului anticorupție, îmbunătățirea sistemelor de sănătate și de educație și reformarea întreprinderilor de stat. De asemenea, abordarea diferențelor mari de venituri dintre regiuni necesită o atenție deosebită pentru consolidarea capacității și a infrastructurii regionale și locale”, mai arată sursa menționată.

Concluziile vin după ce o misiune a Fondului Monetar Internațional (FMI), condusă de Jan Kees Martijn, a efectuat o vizită la București în perioada 30 mai – 10 iunie.

Foto: Pixabay

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp