Finlanda a devenit în mod oficial al 31-lea stat membru NATO
Finlanda a aderat marţi la NATO, după 30 de ani de nealiniere militară, o cotitură strategică, cauzată de invazia Ucrainei de către Rusia, relatează AFP.
”Este bineînţeles o zi mare pentru Finlanda (…). Este totodată un lucru bun pentru NATO”, a subliniat ministrul finlandez al Apărării Antti Kaikkonen.
Moscova denunţă însă o ”nouă agravare a situaţiei”, potrivit purtătorului de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov.
”Extinderea NATO este o atingere la adresa securităţii noastre şi intereselor noastre naţionale”, a declarat el presei şi a anunţat, fără să ofere detalii, că Rusia se vede obligată ”să ia contramăsuri”.
În cadrul unei ceremonii încărcate de simbolism, această ţară nordică, care împarte o frontieră de 1.300 de kilometri lungime cu Rusia, devine al 31-lea stat membru al Alianţei, în ziua în care a luat naştere, la 4 aprilie 1949.
După înmânarea documentelor aderării secretarului de Stat american Antony Blinken, gardianul Tratatului fondator al Organizaţiei Atlanticului de Nord, steagul Finlandei urmează să fie înălţat în curtea de onoare de la sediul Alianţei, la Bruxelles, la ora locală 15.30 (16.30, ora României), între steagurile Estoniei şi Franţei, după ordinea alfabetică.
”Finlanda este acum în securitate”, a declarat secretarul general al NATO Jens Stoltenberg la sosire. ”Împreună, aliaţii NATO reprezintă 50% din puterea militară mondială. Aşadar, atât timp cât rămânem uniţi, atât timp cât timp ne apărăm reciproc şi o facem în mod credibil, nu va exista atac militar împotriva unui aliat NATO”, a declarat el.
Invazia Ucrainei de către Rusia a bulversat securitatea în Europa şi a refăcut cărţile, determinând Finlanda şi Suedia să vrea să intre sub umbrela protectoare a NATO. Prin aderarea la NATO, Finlanda, care a fost invadată de Uniunea Sovietică în 1939, dublează lugimea frontierei cu Rusia a Alianţei Nord-Atlantice conduse de către Statele Unite. Ea obţine protecţia Articilului 5 – angajamentul apărării colective, potrivit căruia un atac al unui membru ”va fi considerat un atac împotriva tutuor membrilor” NATO.
Obiecţiile Turciei şi Ungariei au întârziat aderarea la NATO a Finlandei timp de luni de zile şi blochează în continuare Suedia.
”Sunt absolut încrezător în faptul că Suedia va deveni membră, Este, pentru NATO, pentru mine, o prioritate să ne asigurăm că acest lucru se va întâmpla cât mai rapid posibil”, a dat asigurări Jens Stoltenberg.
”Suedia este pregătită să adere la NATO”, a anunţat, la rândul său, secretarul de Stat american Anthony Blinken.
Obiectivul este obţinerea ratificării de către Turcia şi Ungaria până la summitul NATO prevăzut la Vilnius, în iulie.
Întâmplarea face că steagul Suediei urmează să fie ridicat, potrivit ordinii alfabetice, între steagurile Spaniei şi Turciei.
Aderările celor două ţări nordice demonstrează faptul că ”uşa NATO rămâne deschisă”, a subliniat Jens Stoltenberg.
”Poziţia NATO rămâne neschimbată. Ucraina va deveni un stat membru al Alianţei” Nord-Atlantice, a continuat el.
Însă, a adăugat imediat secretarul generaql al NATO, ”obiectivul principal este supravieţuirea sa ca ţară suverană şi independentă, (pentru că) altfel a vorbi despre aderare nu are niciun sens”.
Miniştrii de Externe din NATO se întâlnesc cu omologul lor ucrainean Dmitro Kuleba şi urmează să discute despre ”susţinerea pe termen lung” a Kievului.
O reuniune a Comisiei NATO-Ucraina a fost organizată în acest scop – în pofida obiecţiilor Ungariei.
În noaptea de luni spre marţi, drone ruseşti au lovit portul ucrainean Odesa, la Marea Neagră, şi au cauzat pagube materiale, potrivit autorităţilor.
Miniştrii urmează să se întâlnească, de asemenea, cu omologul lor japonez, pentru a dicuta despre situaţia din regiunea Asia-Pacific şi provocările pe care le reprezintă China şi ”alinierea sa cu Rusia”.
”În vederea înfruntării tuturor acestor provocări, este esenţial să investim mai mult în apărare”, a subliniat Jens Stoltenberg.
”Mă aştept ca aliaţii să se angajeze la summitul de la Vilnius asupra unei noi promisiuni ambiţioase de investiţii, de 2% din PIB-ul lor, ca planşeu şi nu ca plafon”, a declarat el.
Sursa foto: Pixabay
Comentarii