🇷🇴 Prezență vot alegeri prezidențiale

Federația Solidaritatea Sanitară atrage atenția asupra faptului că rata de infectare în rândul personalului medical este de 20 de ori mai mare decât cea a restului cetățenilor, în acest moment  25% din cei infectați cu coronavirus fiind salariați din sănătate.

FSS a făcut o analiză a situației actuale a salariaților din sănătate din care reiese că Procentul salariaților din sănătate infectați (din total salariați) este de 0,543%, adică aproape 20 de ori (19,68) mai mare decât cel al populației generale (0,02%).

Până marți au fost confirmați pozitiv cu Covid-19 un număr de 1087 salariați din sănătate, adică 25% din totalul cetățenilor infectați sunt salariați din sănătate, conform FSS.

„Ritmul în care a crescut zilnic, în medie, numărul salariaților din sănătate infectați SARS-CoV-2 în ultimele 9 zile a fost de 22,46% (22,46% în plus față de ziua anterioară/zi; date de referință: 30 martie – 215 salariați infectați)”, conform FSS.

„În 27 de zile ar fi infectați toți salariații din sănătate„

Dacă s-ar menține acest ritm de creștere zilnică a numărului de îmbolnăviri, atunci, în 27 de zile ar fi infectați toți salariații din sănătate.

„Acesta nu este un model predictiv, ci o extrapolare menită să indice riscul maxim. Ea arată ce s-ar putea întâmpla dacă rata de infectare a salariaților din sănătate va rămâne constantă. Aceasta este o predicție care dorim să nu se împlinească. Din perspectiva interesului public, vestea proastă este că din momentul publicării (06.04.2020 – https://solidaritatea-sanitara.ro/datele-dezastrului-carui…/) modelul s-a dovedit corect, într-o marjă foarte mică de variație.

O veste și mai proastă este faptul că acest model împlinește o predicție anterioară, publicată în urmă cu două săptămâni (25 martie 2020), în care indicam riscul unei scăderi semnificative a resurselor umane din sănătate, arătând și cauzele care generează aceste consecințe (https://solidaritatea-sanitara.ro/modelul-pe-care-se-bazea…/). Deoarece puține dintre cauzele amintite în acel studiu au fost eliminate, ne putem aștepta la o înrăutățire a situației”, se arată în mesajul transmis de FSS.

Ipoteze explicative

• „Principala ipoteză explicativă a situației actuale: această evoluție a fost determinată în special de lipsa echipamentelor individuale de protecție din perioada anterioară. În măsura în care ipoteza este corectă evoluția ritmul s-ar putea menține pe aceste coordonate între 7 și 14 zile.
• Rata de creștere zilnică de 22% este o caracteristică ce a fost indicată în foarte multe state în perioada de maximă dezvoltare a pandemiei COVID 19. Luăm în considerare două ipoteze explicative pentru diferența dintre rata de infectare a personalului din sănătate și cea a populației generale:
• Diferențele sunt generate de impactul diferit al testării: personalul din sănătate este testat într-un procent mai mare (chiar dacă insuficient de mare). Este ipoteza cu probabilitatea cea mai mare. În funcție de puterea ei explicativă situația ar putea fi diferită în realitate și în rândul populației. Cu alte cuvinte, testarea într-un procent mai mare a salariaților din sănătate ar putea fi un indicator mai adecvat a ceea ce se întâmplă la nivelul întregii populații (a se vedea și modelul aisberg-ului pe care-l analizăm pe scurt mai jos).
• Diferențele sunt determinate de factori de amplificare specifici sistemului (concentrarea pacienților infectați în unități sanitare, ponderea mare a pacienților care sunt purtători asimptomatici, transmitere intra-profesională).
• Din datele pe care le avem în unele cazuri s-a ajuns deja la situația de transmitere intra-profesională a virusului, ea dublând modalitățile tradiționale de contaminare (în special contaminarea pacient-personal medical). În funcție de modalitatea de implementare și ritmul măsurilor de „distanțare profesională” efectele contaminării intra-profesionale pot varia până la nivel de unitate. Din cauza multiplelor căi de contaminare a salariaților din sănătate nu ne putem aștepta la întreruperea bruscă a lanțului transmiterii în perioada imunitară, eficiența izolării și imunizarea unei părți a salariaților încă nu pot juca un rol semnificativ. Pe coordonatele actuale ne menținem estimarea anterioară: în continuare 80% din personalul existent în unitățile sanitare riscă să fie infectat”.

Solidaritatea Sanitară estimează numărul real al salariaților infectați este cu mult mai mare, având în vedere că aceste persoane nu sunt testate.

„Dată fiind importanța resursei umane în lupta împotriva COVID 19 considerăm că ar trebui luat în considerare cel mai rău scenariu (worst case scenario), respectiv riscul maxim: să ne comportăm ca și cum s numărul real al salariaților din sănătate infectați ar fi de 10 ori mai mare decât al celor deja diagnosticați (Acesta este un scenariu de acțiune, pe baza căruia trebuie gândite strategiile și mobilizate resursele. Deși are o probabilitate mică (probabilitatea cea mai mare o are raportul 1/3 între descoperiți ca fiind infectați și total infectați), riscurile ce însoțesc această probabilitate sunt suficient de semnificative pentru a necesita reajustarea planului de risc pe baza lor”, arată FSS.

sursa foto: Inquam photos/ Octav Ganea

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp