🇷🇴 Prezență vot alegeri prezidențiale

Într-un interviu acordat postului de televiziune Primul în Moldova, afiliat Partidului Socialiștilor, Nicolai Țveatcov, șeful adjunct al Biroului de Reintegrare, a declarat că reintegrarea Republicii Moldova cu regiunea transnistreană se va face prin federalizare, o idee promovată în ultimele decenii de Kremlin pentru a împiedica orice aspirații românești și europene ale micului stat ex-sovietic. 

În opinia oficialului, cheia de soluționare a conflictului transnistrean ar fi redistribuirea atribuțiilor în stat dintre Chișinău și Tiraspol, ceea ce s-ar traduce prin federalizare, indiferent cum și-ar dori autorii să numească acest proces.

„Noi ne-am agățat de acest cuvânt (n.r. – federalizare) ce a luat o conotație negativă, dar cu totul în zadar. Redistribuirea atribuțiilor în țara noastră va avea un caracter oarecum federativ.  Republica Moldova are deja un subiect recunoscut, Autonomia Găgăuză, care a lăsat o amprentă de principii federative în construcția statului Republica Moldova”, a declarat Țveatcov pentru Primul în Moldova, citat de Zonadesecuritate.md.

Nu România, nu NATO, nu UE – planul Moscovei pentru Republica Moldova

În 1990, pentru a împiedica orientarea către România și Occident a Republicii Moldova, pe fondul începerii destrămării blocului comunist, Moscova a încurajat separatismul din regiunea transnistreană, , care în 1990 și-a autoproclamat independența față de RSS Moldovenească. Apoi separatiștii, ajutați de trupe sovietice, și-a consolidat controlul, atacând secțiile de poliție ale Chișinăului, situate pe malul stâng al Nistrului. În 1992, după ce Republica Moldova și-a declarat independența, noile autorități constituționale au încercat să stabilizeze militar situația în regiune, însă nu au reușit. Separatiștii, bine echipați de Moscova, au rezistat pe poziții, totul culminând cu intervenția Armatei a 14-a în sprijinul acestora. Conflictul militar s-a încheiat în acel an 1992, după patru luni de ostilități, însă Moscova controlează și astăzi regiunea transnistreană prin intermediul unui guvern-marionetă și al trupelor militare pe care le staționează ilegal.

De-a lungul anilor Federația Rusă a încercat să „rezolve” conflictul în termenii săi, scopul fiind acela de a controla politic Republica Moldova. În 2003, Moscova, prin intermediul Dmitri Kozak, care la acea vreme, la fel ca și acum, era responsabil la Kremlin de acest dosar, a propus un plan de federalizare, care îi garanta o influență suficient de mare pentru a împiedica orice aspirații pro-românești și pro-europene ale Republicii Moldova și care îi permitea să instaleze în regiune o bază militară (Popescu, 2013).

În final, pe fondul amplelor proteste de la Chișinău și probabil al altor aspecte, care au rămas însă la stadiul de speculații, președintele Republicii Moldova de la acea vreme, Vladimir Voronin, a respins în ultima clipă oferta Moscovei.

Cu toate acestea, planul de federalizare a rămas de actualitate până ziua de astăzi. Îmbrăcată deseori sub denumirea de „statut special” pentru regiunea transnistreană, ideea este vehiculată chiar și de către actorii politici de orientare pro-europeană, ceea ce o face cu atât mai periculoasă.

Sursa foto: Inquam Photos / Adel Al-Haddad

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp