Tuesday, December 7, 2021
Jurnalism corect


Dosarul Revoluției, plimbat între parchet și instanță: „Putem vorbi de rea credință” / Reacția Procurorului General al României

By Matthew Garvey , in Analize & Investigatii Justitie , at 13 noiembrie 2021

Șerban Bogdan Stan avea 21 de ani când a fost ucis în violențele de la Revoluție și face parte din grupul celor peste 800 de tineri care și-au pierdut viața după data de 22 decembrie 1989. 32 de ani mai târziu, apropiații victimelor se uită neputincioși cum dosarul Revoluției este plimbat, din nou, între parchet și instanță. Experții consultați de Main News acuză autoritățile judiciare că au tergiversat procesul, în timp ce Gabriela Scutea, Procurorul General al României, promite că instituția pe care o conduce va finaliza ancheta cu „maximă celeritate”. 

Copilul meu este mortul lui Ion Iliescu. El (n.r. Șerban Bogdan Stan) face parte din grupul celor 860 de tineri omorâți după 22 decembrie. Când Ceaușescu era arestat și era la Târgoviște, nu trebuia să mai moară nimeni. Acest individ (n.r. Ion Iliescu) și-a trăit viața, își trăiește viața, iar copiilor noștri le-a luat dreptul la viață, la libertate, la orice”, a spus, pentru Main News, Elena Băncilă, mama lui Șerban Bogdan Stan, unul dintre tinerii morți în evenimentele din decembrie 1989.

Înainte de Revoluție, Șerban Bogdan Stan era electromecanic la Întreprinderea de Semnalizări și Automatizări Feroviare (ISAF) și practica rugby la clubul Rapid București.

Era un tânăr la locul lui, cu Armata făcută, muncitor, un copil extraordinar. Din această cauză a și putut să fie păcălit. Durerea e aceeași, nu dispare decât în momentul când voi dispărea și eu. Nu a fost bolnav, nu a murit într-un accident, nici în scandaluri, ci a fost păcălit și omorât. De cine? De gașca celor care au pus mâna pe țară, cu Iliescu în frunte”, a adăugat mama tânărului care și-a pierdut viața la Revoluție.

Elena Băncilă acuză „o rea credință totală” și a menționat că, dacă nu ar fi existat condamnarea la CEDO în cazul anchetei, autoritățile din România nu ar fi avut niciun interes să facă lumină în privința vinovaților din decembrie 1989.

Își bat joc de memoria copiilor noștri, de fiecare dată când dosarul e trimis înapoi la Armată, ni-i omoară din nou”, acuză Elena Băncilă.

Înalta Curte a decis refacerea anchetei

Înalta Curte de Casație și Justiției a decis miercuri, 10 noiembrie, definitiv, restituirea dosarului Revoluției la Secția Parchetelor Militare din cadrul Parchetului General pentru refacerea anchetei.

Avocatul Adrian Cuculis, reprezentantul mai multor victime din dosarul Revoluției, a explicat, pentru Main News, că modul în care a fost desfășurată ancheta a dus la decizia Curții Supreme.

Procurorii, începând de la primul procuror care a instrumentat dosarul și terminând cu ultimul procuror de acum, fiind așa o perioadă lungă de timp, au ajuns să piardă din vedere anumite declarații ale unor părți, nu s-au făcut audierile complete, nu s-au administrat toate probele în cauză”, a precizat, pentru Main News, avocatul Adrian Cuculis.

Avocatul susține că dosarul Revoluției a fost tergiversat de autoritățile judiciare.

Nu au fost audiate toate părțile care ar fi putut să lămurească situația: militari, jandarmi, șefi de poliție, cei care au dat ordinele la vremea respectivă, șefi de stat și așa mai departe”, a adăugat Adrian Cuculis.

Mai mult, Teodor Doru Mărieș, președintele Asociației 21 Decembrie București, acuză procurorii că rechizitoriul ar fi un „fals judiciar”.

„Cu câteva zile înainte de a termina mandatul, era pe final de mandat (n.r. Augustin Lazăr, fost procuror general), s-a întocmit acest rechizitoriu. Acest fals judiciar este finalizat pe data de 5 aprilie 2019, asumat de către Augustin Lazăr public, dar ei continuă cercetările, după ce anunță procurorul general de atunci că rechizitoriul este finalizat. În realitate, cei de la Poliție mai anchetează peste acest termen, altă nelegiuire din dosar”, explică Doru Mărieș.

Președintele Asociației 21 Decembrie susține că, de fapt, rechizitoriul ar fi fost finalizat pe 8 aprilie 2019, precizând că a depus dovezi în acest sens în instanță.

Se poate vorbi de tot, de încălcarea din punct de vedere profesional a legii, putem vorbi de rea credință și putem vorbi de prostie”, susține Teodor Doru Mărieș.

Promisiunile Procurorului General al României

Contactată de Main News, procurorul general Gabriela Scutea susține că neregularitățile găsite de Înalta Curte de Casație și Justiție în ceea ce privește rechizitoriul din dosarul Revoluției ar ține de „descrierea stării de fapt, modalitatea în care au fost prezentate acțiunile și rezultatele, raportat la cerințele din norma de incriminare”.

Este o cauză specială. Vom vedea care sunt cerințele care trebuie mai bine reglementate pentru a finaliza urmărirea penală. Obiectivul nostru este să finalizăm cu maximă celeritate, pentru că este un factor de timp foarte important, intervalul scurs de la Revoluție”, a precizat, pentru Main News, procurorul general Gabriela Scutea.

Într-un comunicat transmis miercuri, Parchetul General arăta că urmărirea penală în ansamblul său nu ar fi fost afectată de motive de nelegalitate.

„În intervalul de timp de la emiterea rechizitoriului  (aprilie 2019) și până în prezent, conducerea PÎCCJ și a Secției parchetelor militare au continuat studiul jurisprudenței  internaționale actualizate în materia infracțiunilor considerate crime împotriva umanității, pentru a adapta redactarea actelor procedurale în această materie la specificul evenimentelor istorice investigate și pentru a răspunde excepțiilor analizate de către ÎCCJ în hotărârile sale”, potrivit comunicatului transmis de Parchetul General.

Plimbat între instanță și parchet

Ultima decizie în procesul Revoluției a fost dată de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) pe 10 noiembrie, când a restituit definitiv dosarul la Secția Parchetelor Militare din cadrul Parchetului General pentru refacerea anchetei.

Secţia Militară a trimis dosarul în judecată în aprilie 2019. În octombrie 2020, ÎCCJ i-a mai obligat o dată pe procurori să refacă ancheta.

Asociația „21 Decembrie” a adus prima condamnare la CEDO pentru stadiul anchetei în anul 2011. De atunci, statul român a pierdut numeroase procese la Curtea Europeană și a fost obligat la plata unor despăgubiri de sute de mii de euro pentru apropiații victimelor de la Revoluție.

Ion Iliescu, acuzat de infracțiuni contra umanității

Ion Iliescu, fostul președinte al României, și Gelu Voican Voiculescu, fostul vicepremier, sunt acuzați, alături de alte persoane, de infracțiuni contra umanității.

Procurorii susțin că Ion Iliescu şi Gelu Voican Voiculescu ar fi dezinformat în mod direct prin apariţiile televizate şi emiterea de comunicate de presă, contribuind astfel la instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului. Mai mult, cei doi ar fi fost printre cei care au dezinformat și au creat diversiunea pentru executarea cuplului Ceaușescu, urmând să își asume politic și alte acte comise de unele cadre cu funcții de conducere din Ministerul Apărării, fără a interveni pentru a le opri.

Anchetatorii arată că, prin instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului, ar fi fost create, printre altele, numeroase situaţii de foc fratricid, trageri haotice sau ordine militare contradictorii. În acest context, în intervalul 22 – 30.12.1989 au fost trase aproximativ 12.600.000 de cartuşe.

În cazul fostului premier Petre Roman și a fostului redactor-șef al TVR, Teodor Brateș, procurorii au clasat ancheta, însă, ulterior, au revenit asupra deciziei și au vrut să reia cercetările. Magistrații Înaltei Curți au respins, însă, solicitarea de redeschidere a urmăririi penale în ceea ce îi privește. Și ei erau vizați tot pentru infracțiuni contra umanității, acuzații pe care le-au respins.

Sursă foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Comentarii


    Lasă un răspuns


    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

    MainNews

    FREE
    VIEW