Migrația economică este în creștere peste tot în Europa, însă cel mai mult crește în țările est-europene. În ultimii zece ani, numărul de permise de muncă pentru cetățenii non-UE s-a triplat, însă cea mai mare creștere au cunoscut-o în Croația și România.

Numărul anual de prime permise de muncă acordate cetățenilor non-UE s-a triplat în Uniunea europeană între anii 2013 și 2022. Dacă în state dezvoltate precum Germania, Suedia sau Spania rata de acordare e permiselor de muncă a crescut mai puțin, fiind sub media europeană, în schimb, în statele Europei de Est, între care și România, numărul acestor permise a crescut într-un ritm amețitor, arată monitorulsocial.ro.

România, fruntașă la permise de lucru

România se situează pe locul al doilea în privința numărului de permise de muncă acordate cetățenilor non-UE, cu o creștere de peste 20 de ori față de 2013, fiind surclasată doar de Croația, a cărei creștere este într-adevăr ieșită din comun, de peste 80 de ori față de numărul înregistrat în 2013. La nivelul întregii Uniuni Europene, în 2022 s-au acordat peste 1.246.000 de permise de muncă, de aproape trei ori mai multe față de 2013.

Astfel, România a dat, în 2022, unor lucrători din afara UE, aproape 32.000 de permise de muncă, față de 1.542, câte acordase cu aproape zece ani în urmă. De departe, cele mai multe permise de muncă pentru extracomunitari, peste 53.400, le-a eliberat Croația, față de doar 599 de permise câte dăduse în anul 2013. De altfel, acest lucru nu este surprinzător pentru Croația, cea mai dezvoltată țară din fosta Iugoslavie și destinație turistică de top în ultimul deceniu.

Lucrătorii din Sri Lanka, Nepal și Bangladesh, în top

Potrivit monitorulsocial.ro, cifrele arată că România a acordat în 2022 peste 31.000 de prime permise de lucru pentru cetățeni extra-comunitari, din care cei mai mulți, peste 6.700, sunt nepalezi, urmați de sri-lankezi (5.100) și lucrători din Bangladesch (2.600). Este de menționat, în cazul sri-lankezilor veniți să muncească în România, că aceștia reprezintă mai mult de jumătate din numărul total al cetățenilor din această țară care au cerut permise la nivelul întregii Uniuni Europene.

„Primele permise de lucru nu se traduc în numărul de cetățeni străini ce lucrează în România. Statistica europeană înregistrează doar primul permis de lucru acordat unui cetățean extra-comunitar, acesta având posibilitatea de a-și prelungi ulterior contractul de muncă fără a fi înregistrat din nou pe această listă”, menționează sursa citată.

Mulți veniți, puțini rămași

Chiar dacă numărul de permise de lucru acordate în România a crescut extrem de mult în ultimul deceniu, nu același lucru se poate spune despre numărul extra-comunitarilor rezidenți în România. Cu alte cuvinte, numărul permiselor de ședere al acestor cetățeni care au rămas în țara noastră a crescut într-un ritm mult mai lent.

Cifrele arată că în 2013 România avea 55.000 de cetățeni cu permis de ședere, în timp ce în 2022 cifra este de 115.000, adică doar o creștere de două ori mai mult. Astfel, extra-comunitarii rezidenți în România reprezintă mai puțin de 0,6% din populația țării noastre. Spre comparație, populația extra-UE din Polonia, Lituania și Croația depășește 2% din populația totală, iar în Europa de Vest proporția este și mai mare, „campioane” la acest capitol fiind Germania, Spania și Italia. În fapt, România are una dntre cele mai scăzute populații extracomunitare din toate țările Uniunii Europene.

Explicațiile Ministerului Muncii

Potrivit reprezentanților Ministerului Muncii și solidarității Sociale, actuala situație de pe piața muncii din România este determinată de „migrația externă a cetățenilor români apți de muncă”, corelată cu declinul natural al populaţiei, influxul de tineri pe piaţa muncii fiind mai mic decât ieşirile la pensie ale lucrătorilor în vârstă.

„De asemenea, relevantă este și scăderea ratei de activitate a anumitor segmente ale forţei de muncă, cum este cel al tinerilor, cu vârste cuprinse între 16 şi 29 de ani, care nu sunt nici în câmpul muncii, nici în sistemul educaţional sau de formare profesională”, explică reprezentanții MMSS.

Potrivit sursei citate, românii au profitat de oportunităţile oferite şi de posibilităţile de câştig mai mari din alte state în special ale UE, motiv pentru care la ora actuală există un deficit de forță de muncă pe plan intern nu doar la nivelul lucrătorilor slab sau mediu calificaţi, ci sunt afectate și domenii cu nivel ridicat de specializare (IT, medical etc). Prin amploare și impact, acest fenomen influenţează în mod major economia românească, piaţa forţei de muncă din Romania şi implicit societatea românească, în ansamblul acesteia.

Printre beneficiile emigrației pentru români se numără venituri mai mari, îmbunătățirea competențelor, posibilitatea de economisire și investiții în țară.

Imigrația legală, soluție pentru deficitul de pe piața internă a muncii

În contextul emigrației și a tendințele demografice negative, imigrația legală este o soluție pentru a compensa deficitul de forță de muncă de pe piața internă a muncii, pentru a acoperi lipsurile pentru anumite calificări și pentru a susține creșterea economică.

În România, cei mai mulți imigranți sunt din țări precum Sri Lanka sau Nepal, unde condițiile economice precare (salariul minim brut din Sri Lanka este de 21.000 LKR, adică aproximativ 70 dolari SUA, iar în Nepal de 17.300 NPR, adică aproximativ 130 dolari SUA), în comparație cu nivelul de trai din România, unde salariul minim brut din România care este de 3.700 RON, adică aproximativ 400 dolari SUA.

Una din măsurile luate de Guvernul României, în sensul acoperirii deficitului de forță de muncă pe piața internă, constă în stabilirea contingentului de lucrători străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă.

Astfel, la propunerea Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, în concordanţă cu politica privind migraţia forţei de muncă şi luând în considerare situaţia pieţei muncii din România, se stabileşte anual, prin Hotărâre a Guvernului, contingentul de lucrători nou-admişi pe piaţa forţei de muncă.

În situația în care numărul cererilor pentru eliberarea de avize de muncă/detașare este mai mare decât contingentul pe tipuri de lucrători nou-admişi pe piaţa forţei de muncă, contingentul poate fi suplimentat prin hotărâre a Guvernului, în baza unui memoriu justificativ, la propunerea Ministerului Muncii și Solidarității Sociale.

Agenția Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă realizează evaluează anual piața forței de muncă autohtone și necesarul în anumite domenii. Astfel, sunt deficitare sectoare precum construcții, transport, HORECA, turism și servicii.

100.000 de lucrători străini nou-admiși pe piața muncii

Luând în considerare necesarul de forță de muncă cerut de către angajatori, pentru 2024, Guvernul a stabilit un contingent de 100.000 de lucrători nou – admişi pe piaţa muncii din România, precizează MMSS.

Dacă pentru 2018, guvernul stabilise un contingent de 7.000 lucrători străini, pentru 2019 acesta a crescut la 30.000, iar în 2021 contingentul total a fost de 50.000 de lucrători străini. Pentru următorii ani (2022, 2023 și 2024) Guvernul a stabilit câte un contingent de 100.000 de lucrători străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă din România.

„Prin urmare, evoluțiile în ceea ce privește majorarea contingentului de lucrători nou admiși pe piața muncii din România sunt strâns legate de necesarul de lucrători străini solicitați de angajatori având în vedere că forța de muncă internă nu a fost suficientă pentru acoperirea acestuia”, explică specialiștii MMSS.

Documente necesare unui lucrător străin în România

Referitor la documentele necesare unui lucrător străin pe teritoriul României ulterior obținerii vizei de ședere în scop de muncă, respectiv după prelungirea dreptului de ședere în scop de muncă, i se eliberează de către Inspectoratul General pentru Imigrări permisul unic, care este documentul de identitate al străinului. Acest permis unic are o valabilitate limitată la perioada pentru care s-a acordat sau, după caz, s-a prelungit dreptul de şedere temporară în scop de muncă.

Permisul de şedere temporară se reînnoieşte de fiecare dată cu ocazia prelungirii dreptului de şedere temporară.
Dreptul de şedere temporară în scop de muncă se prelungeşte pentru o perioadă egală cu perioada de valabilitate a contractului de muncă, dar nu mai mult de 2 ani.

România atrage tot mai mulți muncitori străini

Specialiștii din domeniul forței de uncă spun că în ultimii ani România a început să atragă un număr tot mai mare de muncitori străini, în special din țări non-UE, precum Sri Lanka, Nepal și Bangladesh, pentru a acoperi deficitul de forță de muncă în sectoare precum construcțiile, industria ospitalității, servicii etc.

„România face eforturi de a reduce decalajale de dezvoltare și la nivel regional (reducerea disparităților dintre cele 8 regiuni de dezvoltare ale României), dar și în comparație cu țările vechi membre ale Uniunii Europene. Ca atare, deficitele de ordin numeric și calitativ din perspectiva competențelor necesare angajatorilor români sunt compensate prin prezența lucrătorilor din state terțe”, explică specialiștii.

Potrivit acestora, imigranții contribuie la „crearea produsului intern brut al României prin muncă, taxe și consum”.

„Creșterea economică a României se poate susține doar prin echilibrarea cererii și ofertei pe piața muncii, mai ales în contextul în care au fost lansate ample proiecte de investiții finanțate fie din bugetul national, fie din fonduri europene structurale sau din Planul Național de Redresare și Reziliență. Totodată, în plan european, se pune accentul pe creșterea nivelului de competitivitate la nivelul ansamblului Uniunii și implicit la nivelul fiecărui stat membru, ceea ce înseamnă că piața muncii trebuie să fie funcțională și în același timp flexibilă și sustenabilă în raport cu celelalte economii ale lumii”, este concluzia specialiștilor de la Ministerul Muncii.

Ce spun experții unei forme de consultanță în relații de muncă

Ioana Dobre, Consultancy Manager, cu o experiență de peste 15 ani în cadrul BIA HCS, o firmă de consultanță în relații de muncă, explică ce etape cuprinde procesul de angajare a unui cetățean străin, care sunt taxele percepute de autorități pentru eliberarea documentelor necesare angajării unui cetățean străin și obligațiile angajatorilor în acest context, dar și detalii despre procesul de angajare.

Astfel, potrivit sursei citate, angajarea străinilor implică trei etape consecutive:

• Obținerea avizului de muncă pentru lucrătorul permanent (valabilitatea avizului de angajare este de 180 de zile de la data emiterii, acesta fiind și termenul în care cetățenii străini pot solicita eliberarea vizei de lungă ședere);
• Obținerea vizei de lungă ședere de tip D/AM pentru angajarea în muncă (valabilitatea vizei de lungă ședere este de 180 de zile cu un drept de ședere de maximum 90 de zile). Viza poate fi solicitată cu o singură intrare sau multiple intrări.
• Obținerea permisului unic de ședere în scop de angajare (valabilitatea unui permis unic este de 1 an de zile).

Ce taxe se percep pentru angajarea străinilor

Taxele percepute de autorități pentru eliberarea documentelor necesare angajării cetățenilor străini sunt următoarele:

• Avizul de angajare – 100 de euro sau 25 de euro, dacă este vorba despre un proces de schimbare angajator. Taxa se achită la Trezoreria de care aparține angajatorul din România.
• Viza de lungă ședere pentru angajare în muncă – 120 de euro. Taxa se achită de către străin la Consulatul României din țara de domiciliu sau reședință.
• Permisul unic de ședere – 120 de euro și 259 de lei. Taxele se achită la unitățile CEC Bank din județul în care își stabilește reședința străinul.

Un aspect important în privința cerințelor pe care angajatorii trebuie să le îndeplinească pentru a putea angaja cetățeni non-UE este că aceștia nu trebuie să aibă cazier judiciar sau datorii către bugetul de stat. Este recomandat ca societatea să aibă și alti salariați, precum și contracte în derulare sau să presteze efectiv activitatea în domeniul în care doresc să angajeze cetățeni străini.

Ce obligații au angajatorii

Angajatorii care intenționează să aducă forță de muncă din statele non-UE au următoarele obligații:

1. Angajatorul are obligația de a păstra pe întreaga perioadă de angajare avizul de angajare în original (dacă persoana nu este exceptată de la procedura obținerii avizului de muncă).

2. Angajatorul are obligația de a păstra pe întreaga perioadă de angajare o copie a permisului de ședere din care să rezulte că cetățeanul străin are o ședere legală pe teritoriul României.

3. Angajatorul are obligația de a anunța Inspectoratul General pentru Imigrări cu privire la încetarea sau suspendarea raportului juridic cu străinul, în termen de 30 de zile de la producerea evenimentului.

Foto: Inquam Photos / George Călin

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp