Evoluția fenomenului Deepfake și cum poate afecta alegerile europarlamentare
Deepfake, procedeul prin care se prezintă imagini false ca și când ar fi reale, cu scopul de a răspândi informații false, a devenit tot mai folosit în ultimii ani, mai ales pe fondul conflictelor dintre Rusia-Ucraina și din Orientul Mijlociu. Linia de demarcație dintre real și fals a videoclipurilor circulate pe Internet devine tot mai grea de precizat. Sorgintea materialelor din teatrele de operațiuni este, adesea, obscură, iar în contextul începerii numărătorii inverse pentru alegerile din 2024, există temeri cu privire la posibila utilizare a acestei tehnologii ca instrument manipulator pentru electorat. Contactat de Main News, specialistul în comunicare Radu Delicote explică eventualul parcurs al tehnologiei Deepfake în scrutinul european, expansiunea Deepfake declanșată de războaie și atrage atenția asupra pericolului reprezentat de lipsa reglementării acestui domeniu.
Termenul Deepfake se referă la utilizarea Inteligenței Artificiale (IA) și a machine learning (n.r. subramură a Inteligenței Artificiale) într-o manieră sofisticată cu scopul de a crea sau manipula conținuturi audio, video sau imagini pentru a înfățișa ceva ce nu a avut loc în realitate. Tehnologia Deepfake permite alterarea conținutului prin suprapunerea unor voci, fețe sau scenarii întregi pe niște imagini deja existente, adesea într-un mod foarte realist. Filmulețele Deepfake pot fi folosite în varii scopuri, de la divertisment inofensiv până la acte rău intenționate, din sfera dezinformării.
Aflându-ne în prag de alegeri, amenințarea Deepfake devine o preocupare politică importantă prin prisma potențialului de a răspândi informații false și de a influența și manipula marea masă votantă, electoratul. Alegerile europarlamentare sunt cele mai mari alegeri transnaționale din lume, iar în România vor fi cele care vor deschide anul electoral, pe 6-9 iunie 2024. Scrutinul european va avea un impact major în desfășurarea întregului ciclu electoral, astfel, la nivel european se încearcă prevenirea „contaminării” voturilor, inclusiv prin instrumente specifice, precum inițiative legislative în acest sens.
Cum ar putea fi reglementată tehnologia Deepfake în România
În cadrul Parlamentului României a fost înaintată o propunere legislativă pentru reglementarea tehnologiei Deepfake, care se definește în cadrul proiectului, Articolul 2, drept: „orice conţinut falsificat de tip imagine, audio și/sau video realizat, de regulă, cu ajutorul inteligenţei artificiale (IA), a realității virtuale (RV), a realității augmentate (RA) sau a altor mijloace, astfel încât să creeze aparenţa că o persoană a spus sau a făcut lucruri, pentru care nu și-a dat consimțământul, care în realitate nu au fost făcute sau spuse de acea persoană”.
În cazul în care aceste imagini sunt totuși distribuite, ele trebuie însoțite de mesajul „Acest material conține ipostaze imaginare”, sau de un avertisment redat pe cel puțin 10% din suprafața de expunere sau derulare. În caz contrar, actele vor constitui o infracțiune ce poate fi pedepsită cu închisoare de la 6 luni la 2 ani.
Proiectul a fost semnat de 39 de parlamentari din PSD, PNL, UDMR și grupul minorităților, și a trecut de Senat, aflându-se acum în dezbatere în Camera Deputaților. Legea ar trebui votată până la finalul acestui an.
Inițiative legislative la nivelul Parlamentului European
În 2021, Parlamentul European a publicat o propunere legislativă (Actul Inteligenței Artificiale) pentru Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor norme armonizate privind inteligența artificială, necesare în limitarea inteligenței artificiale, cât și în prevenirea și combaterea fenomenului Deepfake.
„Riscantă (n.r. reglementarea tehnologiei deepfake la nivel legislativ), aici este marea problemă a Parlamentului European, și aici este și mai mult risc până la urmă la nivel de euroscepticism care este în creștere – se proclamă, se depun multe memorandumuri, dar efectul nu se vede, sau nu se vede imediat, ori digitalul de astăzi are efect imediat. La nivel de creștere, dinamică și dezvoltare are efect imediat.
Ieri se întâmpla în piața digitală, Parlamentul abia lucrează pentru ziua de mâine. Ori, mă tem că metafora zilei de mâine, va fi mult prea târzie în 2024, 2025. Sunt anii electorali în toată Europa, dacă nu mă înșel, 2026 chiar, deci ciclul electoral se încheie. De abia 2024 va fi un front de exercițiu pentru deepfake, pentru efectele pe care le poate avea. Cred că vom asista la o înflorire a acestor situații (…) mă tem că degeaba avem legi astăzi, pentru că nu avem efecte”, a declarat Delicote, pentru Main News, pe marginea inițiativelor legislative din domeniu.
Cum pot fi influențate alegerile europarlamentare
„Fenomenul de deepfake nu poate fi stopat, în momentul de față nu ai instrumentele digitale atât de sofisticate să stopezi distribuția filmulețelor”, afirmă Radu Delicote, expert în comunicare.
„Deepfake funcționează ca un sistem de reprezentare emoțională, mesaje simple, la obiect, care pot afecta electoratul. Este un risc foarte mare nu doar de imagine a candidaților, ci și un risc geopolitc; euroscepticismul se va construi cu ajutorul fenomenului Deepfake. În momentul de față există multe crize, lumea este nemulțumită și va reacționa extrem de agresiv în distribuția unor mesaje de tip emoțional care vor fi construite pe deepfake. Cu alte cuvinte și mai simplu spus, cu cât un politician va emite niște mesaje mai simpliste, mai directe, cu atât va contribui la fenomenul deepfake.
Va trebui, într-un mod colocvial, să ne ardem de câteva ori ca să putem dezvolta o serie de instrumente digitale eficiente și, bonus, să putem comabte acest flagel, pentru că deepfake este un flagel – nu este comunicare, nu este marketing politic, ci mai degrabă este o practică pusă în scenă să convingă repede un electorat supărat, dezamăgit și poate chiar frustrat”, a explicat acesta.
Contextul geopolitic actual, alt factor de risc
În ceea ce privește contextul geopolitic actual și evoluția războiului hibrid ca un factor în plus pentru influențarea scrutinului european, Delicote a adăugat: „Războiul nu se mai poartă doar în tranșee, se poartă și în mințile spectatorilor din lumea întreagă, care sunt în social media, care sunt în digital (n.r. spațiu) prin motoarele de căutare, care sunt în diverse site-uri. (…) Lumea este la un nivel de asaltare cu informație fără precedent, creierul uman nu este adaptat astăzi la ceea ce experimentăm, ori fenomenul de deepfake vine doar să accentueze aceste experiențe negative care se vor vedea, se vor simți, într-un comportament electoral, adică într-un vot.”
Pe măsură ce înaintăm în era în care liniile dintre realitate și invenție se estompează, este imperativ să acordăm prioritate reglementării progreselor tehnologice, spun specialiștii, care atrag atenţia că vigilența colectivă și inovarea responsabilă sunt resorturile prin care ne putem proteja de eventualele prejudicii cauzate de evoluția tehnologică.
Foto: Inquam Photos / George Călin
Comentarii