Sunday, July 21, 2024
Jurnalism corect


Europa îşi ţine răsuflarea: De la 1 iulie vine la cârmă Viktor Orban, prietenul lui Donald Trump şi al lui Vladimir Putin. Ce ar putea însemna preşedinţia Ungariei la Consiliul UE

By news.ro , in Stirile zilei , at 30 iunie 2024

În contextul ascensiunii extremei drepte în Europa, Ungaria populistului Viktor Orban, un apropiat al Kremlinului, urmează să preia preşedinţia UE la 1 iulie. Este o perspectivă care provoacă îngrijorare la Bruxelles, dat fiind numărul tot mai mare de dispute pe care le are cu Budapesta. Va fi Viktor Orban la înălţimea reputaţiei sale de rebel al UE-27 în următoarele şase luni sau va juca rolul elevului bun? se întreabă France 24 într-o analiză în care încearcă să schiţeze nişte răspunsuri şi perspective.

Este un mecanism imuabil în Uniunea Europeană. La fiecare şase luni, o ţară membră preia conducerea Consiliului UE. Dar anul acesta, agenda până în 2030 nu stârneşte prea mult entuziasm la Bruxelles. Şi pe bună dreptate: de la 1 iulie, această poziţie-cheie va fi ocupată de Ungaria lui Viktor Orban, campioană a democraţiilor aşa-zis „iliberale”, conciliantă cu Moscova şi acuzată în mod regulat că blochează deciziile celor 27 de state membre.

„Această preşedinţie este îngrijorătoare, deoarece Orban este foarte apropiat de Rusia şi, de asemenea, de Donald Trump, care ar putea câştiga în Statele Unite în noiembrie. De asemenea, ar putea fi problematică după alegerile din Franţa, cu un guvern mai de dreapta”, spune Ernst Stetter, consilier special al preşedintelui Fundaţiei Jean-Jaurès pentru Europa.

„Europenii sunt puţin circumspecţi faţă de această preşedinţie, deoarece preşedintele ungar are poziţii iconoclaste în raport cu majoritatea, inclusiv în cadrul dreptei radicale”, confirmă Pascale Joannin, director al Fundaţiei Robert Schumann.

Preşedinţia rotativă a consiliului de miniştri al Uniunii Europene permite ţării care o deţine să controleze agenda reuniunilor celor 27 de state membre ale UE. De la Ucraina la statul de drept şi imigraţie, există multe chestiuni în care Ungaria şi-a folosit dreptul de veto sau a blocat o decizie timp de săptămâni întregi. „Aproximativ 40% din deciziile pe care UE le doreşte cu privire la Ucraina sunt blocate”, sublinia exasperat ministrul lituanian de externe Gabrielius Landsbergis, la Bruxelles, la sfârşitul lunii mai.

Sub presiunea puternică a partenerilor săi, Budapesta a acceptat între timp deschiderea oficială a negocierilor de aderare cu Kievul, care au început marţi. Dar ajutorul militar în valoare de 6,6 miliarde de euro este încă blocat. Iar viitoarea preşedinţie ungară nu pare să aibă intenţia de a-şi ridica veto-ul.

SLOGANUL LUI ORBAN: MAKE EUROPE GREAT AGAIN

Obişnuit cu provocările şi ieşirile teatrale, oare ce le rezervă Viktor Orban partenerilor săi în următoarele şase luni? Şeful statului ungar pare să-şi fi ales deja să o platformă politică, adoptând un slogan sulfuros: „Make Europe Great Again”, o expresie împrumutată de la Donald Trump şi al său „Make America Great Again”. Pentru Bruxelles nu prea miroase a bine.

„Acest slogan arată unde vrea Orban să ducă UE, spre autocraţie”, spune indignat eurodeputatul german Daniel Freund (Verzii).

„Este, de asemenea, un pic jenant pentru Uniunea Europeană, care are deja o greutate economică şi geopolitică enormă”, subliniază Ernst Stetter.

„Motto-ul nostru se referă la ideea unei preşedinţii active, practice, la faptul că împreună suntem mai puternici, respectându-ne în acelaşi timp identitatea”, s-a apărat marţi ministrul ungar al afacerilor europene, Janos Boka.

PREŞEDINŢIE LANSATĂ LA BISERICĂ

Un alt simbol care dă tonul acestei preşedinţii ungare: Budapesta va organiza o slujbă pentru Europa la Bruxelles. După cum relatează Courrier international, Ungaria a ales catedrala Saints-Michel-et-Gudule din capitala Belgiei pentru a-şi lansa mandatul sub cele mai bune auspicii la 1 iulie.

Dacă forma anunţă culoarea, fondul este la fel de marcat de ideologia conservatoare îmbrăţişată de Viktor Orban. Foaia de parcurs prezentată de Budapesta pentru preşedinţia sa subliniază necesitatea de a controla frontierele UE, de a reduce imigraţia ilegală, de a proteja agricultorii de concurenţa neloială şi de a semna un nou acord privind competitivitatea. Cu alte cuvinte, chestiunile legate de statul de drept şi de mediu, două priorităţi ale preşedinţiei belgiene precedente, vor trebui să aştepte.

Deşi controlul asupra agendei UE-27 este o prerogativă semnificativă, ea nu este totuşi absolută, au declarat mai mulţi diplomaţi europeni pentru AFP. „Rolul poate fi comparat cu cel al unei persoane care organizează o cină, care se asigură că invitaţii se reunesc în armonie, putând să-şi exprime diferenţele în timpul mesei, înainte de a pleca în termeni buni şi cu un obiectiv comun în minte”, rezumă capitolul dedicat preşedinţiei rotative de pe site-ul Consiliului UE.

CÂT DE INFLUENTĂ VA FI PREŞEDINŢIA UNGARĂ?

Cu toate acestea, influenţa legislativă a Budapestei va fi probabil limitată de doi factori: preşedinţiile din a doua jumătate a anului sunt trunchiate de tradiţionala vacanţă de vară, iar Ungaria preia frâiele UE la începutul legislaturii, la doar câteva săptămâni după alegerile europene.

„Uniunea Europeană se află în prezent într-o fază de tranziţie. Între numirile de la Comisie şi Parlament, nimic extraordinar nu se va întâmpla până în decembrie. Deci, în cele din urmă, această preşedinţie, de care unii se tem, vine într-un moment destul de oportun în calendar şi va limita capacitatea lui Viktor Orban de a provoca probleme”, subliniază Pascale Joannin.

În plus, distribuţia „Top Jobs” – posturile-cheie ale UE – care ţine cont de ponderea fiecărui grup politic, pare să fi fost deja decisă. S-a ajuns deja la un acord pentru a o numi din nou pe Ursula von der Leyen în funcţia de preşedinte al Comisiei Europene.

„Europenii au dorit să acţioneze rapid în această privinţă pentru a evita ca Orban să aibă cea mai mică influenţă asupra acestor numiri”, spune Ersnt Stetter.

De altfel, Viktor Orban s-a grăbit să critice un acord care „merge împotriva a tot ceea ce reprezintă UE. În loc să includă, acesta sădeşte seminţele divizării”, a reprosat el.

UN LIDER IZOLAT, SUB PRESIUNE

În ciuda ascensiunii extremei drepte în alegerile europene, Viktor Orban pare slăbit: partidul său, Fidesz, deşi victorios cu 44,4% din voturi, a înregistrat cel mai slab rezultat în alegerile europene de la aderarea ţării la UE în 2004. Adversarul său, Péter Magyar, a fost o revelaţie, câştigând şapte din cele 21 de locuri disponibile pentru Budapesta în Parlamentul European.

„Viktor Orban este izolat şi în dreapta radicală a UE”, subliniază Pascale Joannin. „De exemplu, partidul lui Giorgia Meloni şi grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (ECR) nu împărtăşesc poziţiile lui Orban privind Ucraina şi imigraţia. Italia, care este o ţară care primeşte mulţi imigranţi, ar dori ca aceştia să fie distribuiţi între toate statele membre, ceea ce Viktor Orban refuză să facă”, notează analistul.

Având în vedere relaţiile anterioare ale Budapestei cu cei 27, statele membre ar trebui să urmărească îndeaproape preşedinţia ungară. „Înainte de preluarea mandatului, Viktor Orban a efectuat vizite în Germania, Italia şi Franţa pentru a vedea care sunt liniile roşii care nu trebuie depăşite”, explică Pascale Joannin.

Deşi are o marjă de manevră relativ redusă, Viktor Orban, căruia îi place să fie în centrul atenţiei, ar trebui să încerce să „îşi pună amprenta” în aceste şase luni, potrivit unui diplomat intervievat de AFP.

„Va fi o preşedinţie ca oricare alta, iar noi vom acţiona ca un mediator imparţial”, a promis marţi Balint Odor, ambasadorul Ungariei la UE.

„Europenii îl cunosc de foarte mult timp şi ştiu că îi place să încerce lucruri. Cu toate acestea, el nu a uitat că este, de asemenea, dependent de Uniunea Europeană”, notează Ernst Stetter.

Viktor Orban are toate motivele să îşi păstreze nasul curat şi să facă pe elevul bun al UE pentru cel puţin şase luni. Executivul european îngheaţă în prezent 19 miliarde de euro destinate ţării sale în cadrul unor proceduri legate de încălcarea drepturilor persoanelor LGBT+, a solicitanţilor de azil şi a luptei împotriva corupţiei.

Foto: Inquam Photos / Laszlo Beliczay

Comentarii


    MainNews

    FREE
    VIEW