Dragoș Cojocariu, candidat pentru o funcție cheie în Parchetul General: Unii procurori sunt supraîncărcați, în timp ce alții sunt menajați/ Trebuie luate măsuri în ceea ce privește modul în care se cooptează specialiștii

Procurorul Dragoș Cojocariu își susține interviul în fața comisiei conduse de ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, pentru funcția de șef al Secției de urmărire penală și criminalistică de la Parchetul General. Cojocariu a precizat că una dintre marile probleme ale Secției respective este faptul că nu are logistica necesară pentru desfășurarea activităților, însă a explicat cum ar rezolva situația respectivă în ipoteza în care va deveni procuror-șef al Secției de urmărire penală și criminalistică.

Procurorul Dragoș Cojocariu a precizat, în cadrul interviului, că trebuie luate măsuri în ceea ce privește modul în care se cooptează și devin parte a secției specialiștii, fiindcă, sunt persoane aduce în termeni neclari în cadrul Secției, iar acest lucru creează „niște aspecte foarte grave”.

Procuror: Trebuie luate măsuri în ceea ce privește modul în care se cooptează specialiști pentru Secție

„Programul managerial al procurorului-șef de Secție nu poate fi decât în strânsă legătură cu programul și proiectul managerial al PÎCCJ. Fără implicarea și fără a exista proiecte concrete în care decizional șefii mei ierarhici să se implice, un procuror-șef de secție nu poate să facă mare lucru.

Ceea ce se poate face este faptul că dacă nu se responsabilizează și nu se creează condiții concrete ca un fel de șablon aplicabil în ceea ce privește modul de intervievare, de promovare, a persoanelor care ocupă locuri de specialist în cadrul secției, nu se poate vorbi despre un act de justiție, un act de urmărire penală responsabil, faptul că sunt persoane aduse în termeni neclari în cadrul secției, fără concurs, pe posturi de specialitate creează probleme și se creează niște aspecte atât de grave în ceea ce privește inclusiv actul de punere sub învinuire încât o persoană nevinovată se poate trezi suspect într-o cauză.

Trebuie luate măsuri în ceea ce privește modul clar în care se cooptează și devin parte a secției specialiștii, Trebuie avută în vedere faptul că serviciul de grefă nu trebuie doar să execute un act, sau să fie pe post de dactilografie, trebuie responsabilizat serviciul de grefă în sensul în care grefierele, cu o pregătire foarte bună, trebuie apropiate de actul procurorului. Mă refer la faptul că inclusiv măsurile asiguratorii trebuie aduse la îndeplinire prin grefă. Ceea ce nu se întâmplă și ceea ce ar trebui să se aducă la îndeplinire în sensul prevederilor procedurale”, a declarat Dragoș Cojocariu în cadrul interviului.

Cojocariu: Unii procurori sunt supraîncărcați, în timp ce alții sunt menajați

Candidatul pentru funcția de procuror-șef al Secției de urmărire penală și criminalistică a Parchetului General susține că există în Ministerul Public și „procurori leneș” care acumulează cauze și le lasă în lucrare. Cojocariu spune că atunci când se apropie perioada de pensionare, procurorii nu se mai implică în cazurile pe care le au.

 „Trebuie avută în vedere mai multe aspecte. Un procuror leneș care acumulează cauze și care le lasă în lucrare nu poate fi privit prin numărul de cauze pe care le are și anume îl pot menaja pentru că are patru cauze pe care nu le lucrează dându-i-le pe cele care vin procurorului care vrea să scoată dosare. Trebuie motivați procurorii. Motivarea acestora se poate face prin faptul că se pot repartiza dosare care să aibă un conținut ușor de abordat. Un dosar care în general este preluat de Parchetul General suferă o serie de grefe din partea unităților de parchet de unde vine, că ajunge la ordinul sutelor de volume. Un astfel de dosar este foarte greu de un procuror care nu are experiență, nu are apetență și nu își dorește să lucreze.

În raport de complexitatea cauzelor, de numărul de inculpați, de aspectele care sunt concrete ale speței respective, pot antrena mai mulți procurori în soluționarea unui dosar. Aspect care nu este luat în considerare în prezent. (…) Dacă sunt mai mulți procurori pot soluționa mai ușor o cauză. Iar o cauză nu trebuie să conțină un balast foarte mare de documente și de împrejurări. Ea poate fi disjunsă. Ea poate fi trimisă în judecată succesiv. Ca să nu se aibă în vedere un volum foarte mare de timp în soluționarea ei. Pe situații punctuale se pot face trimiteri în judecată, se pot face disjungeri și să se păstreze dosarul, bineînțeles revenindu-se cu ancheta pe celelalte puncte rămase în lucru din disjungeri. Prin antrenarea unui colectiv de procurori se pot mișca lucrurile într-un anumit sens”, a explicat Cojocariu în fața membrilor comisiei.

Obiectiv: Asigurarea confidențialității de urmărire penală

Procurorul susține că unul dintre obiectivele pe care le are în cazul în care ajunge șef al Secției de urmărire penală și criminalistică este acela de a stopa scurgerile de informații din cadrul instituției și de a asigura confidențialitatea de urmărire penală.

Întrebat care sunt soluțiile pe care le are pentru a stopa o astfel de practică, Cojocariu a răspuns:

„Cred că se poate constitui un compartiment în cadrul grefei la care să aibă acces un număr limitat de persoane și care să arhiveze actele importante care sunt cu caracter desecretizare, de clasificare și doar în acest moment prin limitarea numărului de persoane la anumite informații se poate asigura o confidențialitate.

Interfața PG este Secția de relații publice care este cea în măsură să dea relațiile către media. Nu cred că altcineva în afara celor care sunt îndreptățiți ar trebui să facă lucrul acesta. (…) Mi se pare că e un mod destul de greu, dar posibil de realizat prin limitarea accesului la informațiile acestea și printr-o comunicare foarte bună cu procurorii cazurilor respective care au în dosare martori, investigatori. (…) Anumite informații se folosesc în ideea de a se promova o persoană, o funcție, un aspect totalmente neconform. Nu sunt adeptul a fanfarei, sunt adeptul anchetelor discrete și a faptului că ancheta trebuie să aibă în vedere și să respecte principiile fundamentale, inclusiv dreptul la libertate, la viață privată. Nu mi se pare că ancheta trebuie să afecteze viața cuiva, sau să facă din viața cuiva un subiect de operă”, a declarat Cojocariu.