Judecătoarele Curții Constituționale, Livia Stanciu și Simina Tănăsescu, susțin, într-o opinie concurentă, faptul că decretul de instituire a stării de urgență semnat de Președintele României, Klaus Iohannis, poate fi verificat doar de către instanțele de judecată, în ceea ce privește temeinica sau oportunitatea emiterii, și nu de Parlament sau de CCR.

„Ideea conform careia Parlamentul si-ar putea depasi in mod arbitrar competentele care i-au fost expres si limitativ atribuite prin art.93 din Constitutie si ar putea nesocoti competentele instantelor judecatoresti expres si formal prevazute de art.126 alin.(6) din Constitutie, procedand la efectuarea unui control de temeinicie si legalitate a actului administrativ normativ edictat de Presedintele Romaniei, este contrara literei explicite a Constitutiei si, in plus, contravine si principiului separatiei puterilor in stat (art.1 alin.4) si dreptului fundamental de liber acces la justitie (art.21) al oricarei persoane ce s-ar putea considera lezata in drepturile sale subiective de astfel de acte administrative.

In acest caz, controlul parlamentar – invocat falacios (in eroare logica- n.red.) de opinia majoritara – ar viza raporturile de natura politica dintre puterea legiuitoare si puterea executiva, ‘care tocmai in considerarea acestui fapt sunt exceptate de la controlul judecatoresc pe calea contenciosului administrativ, si nicidecum aspectele de legalitate formala si materiala ce pot fi verificate doar de instantele judecatoresti’”, arata cele doua judecatoare CCR.

Cei doi magistrați fac trimitere la decizia CEDO în cazul fostei șefe a DNA, Laura Codruța Kovesi, care a stabilit că limitarea liberului acces la justiție a fost al fostului procuror-șef al DNA a rezultat din decizia nr. 358/2018 prin care CCR a afirmat că instanțele de contencios administrativ pot verifica doar legalitatea formală a decretelor emise de președintele României.

Livia Stanciu și Simina Tănăsescu susțin că CCR încearcă să-și extindă propria competență, pentru a analiza acest decret, fapt care duce la încălcarea deciziei CEDO în acest caz.

„A greși este omenește, a persista în greșeală este diabolic”

„Opinia majoritara se contrazice singura atunci cand afirma ca si acest decret al Presedintelui Romaniei are o ‘valoare constitutionala’, care aminteste de ‘raporturile de drept constitutional pur’ din decizia nr. 358/2018, doar pentru a-si putea extinde ultra vires (dincolo de puteri – n.red.), propria competenta.

In cauza Kovesi v. Romania (cererea nr.3594/19) Curtea Europeana a Drepturilor Omului a stabilit ca limitarea liberului acces la justitie al reclamantei a rezultat din decizia nr. 358/2018 prin care jurisdictia constitutionala a afirmat ca instantele de contencios administrativ pot verifica doar legalitatea formala a decretelor emise de Presedintele Romaniei (a se vedea in special paragrafele 153-157 din hotararea CEDO in cauza Kovesi v. Romania, 5 mai 2020).

In prezenta decizie (nr.152/2020) Curtea Constitutionala merge mai departe si afirma ca instantele de contencios administrativ nu pot verifica nici legalitatea formala a acestor acte administrative cu caracter normativ de vreme ce ele vor fi supuse controlului politic al Parlamentului si controlului jurisdictional al Curtii Constitutionale, ceea ce practica relevanta a instantelor judecatoresti, confirmata recent si de jurisdictii internationale precum CEDO, infirma.

Festivalurile din România, afectate de criza COVID-19! Organizatorii cer Guvernului includerea lor în fondul pentru ajutor de stat dedicat IMM-urilor

Errare humanum est, perseverare … (A gresi este omeneste, a persista in greseala este diabolic, proverb latin – n.red.)”, scriu cele doua judecatoare.

Cei doi magistrați ai CCR menționează faptul că opinia majoritară susține că decretele lui Iohannis sunt supuse unui dublu control, adică unul politic, realizat de Parlament, și unul juridic,

Romaniei sunt supuse unui dublu control, anume unul politic, realizat de Parlament si unul juridic, realizat de Curtea Constitutionala „neaga realitatea normativa obiectiva din statul de drept care ar trebui sa fie Romania: competenta Parlamentului si, respectiv, a Curtii Constitutionale sunt fiecare prevazute de Constitutie, iar aceasta nu a conferit astfel de atributii nici legiuitorului si nici judecatorului constitutional”.

Cele două judecătoare mai susțin că Parlamentul incuviintează sau nu instituirea stării de asediu sau a starii de urgenta si nu verifica temeinicia ori oportunitatea decretului Presedintelui Romaniei pentru simplul motiv ca astfel de atributii au fost date de Constitutie (art.126 alin.6) in competenta instantelor judecatoresti. Curtea Constitutionala are o competenta stabilita tot de Constitutie (art.146) si ea nu include verificarea vreunor acte administrative normative ale Presedintelui Romaniei; nici constituantul originar si nici cel derivat nu au conferit astfel de atributii judecatorului constitutional din Romania.

„Nu in ultimul rand, in prezenta cauza Curtea Constitutionala a fost sesizata cu o exceptie de neconstitutionalitate referitoare la anumite acte normative si nu cu un conflict juridic de natura constitutionala pentru a putea preciza competentele autoritatilor publice carora a ales sa li se adreseze”, concluzioneaza cele doua judecatoare.

Inquam Photos / Octav Ganea

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp