UPDATE Parchetul General susține că decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție se referă la neregularități în ceea ce privește rechizitoriul trimis în judecată, în timp ce urmărirea penală în ansamblul său nu ar fi fost afectată de motive de nelegalitate.

„Procurorii vor examina motivarea încheierii, precum și probele rămase câștigate cauzei, cu celeritate, pentru a stabili măsurile necesare în vederea soluționării dosarului și refacerii rechizitoriului. Obiectivele dezvoltate în încheierea motivată vor fi avute în vedere la soluționarea cauzei, după înlăturarea înscrisurilor reținute de ÎCCJ că nu pot fi folosite în cadrul procedurii.

În intervalul de timp de la emiterea rechizitoriului  (aprilie 2019) și până în prezent, conducerea PÎCCJ și a Secției parchetelor militare au continuat studiul jurisprudenței  internaționale actualizate în materia infracțiunilor considerate crime împotriva umanității, pentru a adapta redactarea actelor procedurale în această materie la specificul evenimentelor istorice investigate și pentru a răspunde excepțiilor analizate de către ÎCCJ în hotărârile sale”, potrivit unui comunicat transmis de Parchetul General.

Știrea inițială

La 31 de ani de la Revoluţie, dosarul este plimbat din nou între parchet şi instanţă. Înalta Curte de Casație și Justiției a decis miercuri, 10 noiembrie, restituirea dosarului Revoluției Secției Parchetelor Militare din cadrul Parchetului General pentru refacerea anchetei. Decizia este definitivă. 

Procurorii Secţiei Militare din Parchetul General au trimis în judecată dosarul în aprilie 2019. În octombrie 2020, cauza a fost restituită de ÎCCJ procurorilor pentru refacerea anchetei.

Protagonist în dosarul Revoluției este Ion Iliescu. Fostul președinte al României și fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu sunt acuzați, alături de alte persoane, de infracțiuni contra umanității.

Potrivit procurorilor, întreaga forţă militară a României, Ministerul Apărării, Ministerul de Interne – Departamentul Securităţii Statului, precum şi Gărzile Patriotice, începând cu data de 22.12.1989, orele 16:00, s-au pus la dispoziţia Consiliului Frontului Salvării Naţionale şi conducerii acestuia. Din acelaşi moment, grupul de decizie politico-militară al C.F.S.N. a luat deciziile importante cu caracter politic şi militar, urmărind accederea la puterea politică a unui grup preconstituit şi legitimarea politică în faţa poporului român. Cercetările vizează faptul că prin instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului ar fi fost create numeroase situaţii de foc fratricid, trageri haotice, ordine militare contradictorii etc.

În acest context, în intervalul 22 – 30.12.1989 au fost trase aproximativ 12.600.000 de cartuşe.

Psihoza teroristă ar fi fost indusă cu intenţie prin diversiuni şi dezinformări, mai susțin anchetatorii.

Totodată, aceste diversiuni şi dezinformări ar fi creat condiţiile condamnării şi execuţiei cuplului prezidenţial Ceauşescu printr-un proces penal simulat.

Probatoriul administrat relevă că Ion Iliescu şi Gelu Voican Voiculescu ar fi dezinformat în mod direct prin apariţiile televizate şi emiterea de comunicate de presă,. contribuind astfel la instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului, şi ar fi participat la dezinformarea şi diversiunea exercitate pentru executarea cuplului Ceauşescu şi ar fi acceptat şi asumat politic acte diversioniste comise de unele cadre cu funcţii de conducere din M.Ap.N., fără a interveni pentru stoparea lor, mai spun procurorii.

Petre Roman a scăpat

În cazul fostului premier Petre Roman și a fostului redactor-șef al TVR, Teodor Brateș, procurorii au clasat ancheta în primăvară, însă au revenit asupra deciziei și au vrut să reia cercetările. Magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție au respins, însă, solicitarea de redeschidere a urmăririi penale în ceea ce îi privește. Și ei erau vizați tot pentru infracțiuni contra umanității, acuzații pe care le-au respins.

Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp