🇷🇴 Prezență vot alegeri prezidențiale

Noul Guvern promite, în programul de guvernare elaborat, că va iniția reviziurea Constituției, precum și promovarea unor măsuri pentru îmbunătățirea justiției ca serviciu public.

Inițiativa fără penali în funcții publice ar putea fi transformată în lege, urmând să fie organizat un referedum de schimbare a Constituției în primele trei luni după încetarea epidemiei Covid – 19. O altă modificare va viza interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție.

„Obiectivele programului de guvernare în domeniul justiţiei sunt stabilite plecând de la competenţele legale ale Ministerului Justiţiei, de la nevoile sistemului judiciar şi Justiţiei în ansamblul său, resursele financiare aflate la dispoziţia ministerului, evoluţiile instituţionale din
interiorul sistemului judiciar, recomandările şi obiectivele din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare în domeniul justiţiei, precum şi de la obiectivele României exprimate de ministrul  justiţiei în cadrul Consiliului JAI din ianuarie 2020, desfăşurat la Zagreb, odată cu preluarea
Preşedinţiei croate a Consiliului, ţinând seama de importanţa şi necesitatea alinierii la tendinţele europene, de evoluţiile de la nivelul UE referitoare la conceptul de digitalizare a justiţiei, în scopul asigurării unui sistem organizaţional şi de management competent, apt să confere actului de justiţie un plus de valoare.

Reformele structurale propuse de Ministerul Justiției și realizarea celorlalte condiționalități aflate în sarcina Parlamentului, Consiliului Superior al Magistraturii și Ministerului Public vor deschide calea ridicării Mecanismului de Cooperare şi Verificare”, se arată în document.

Guvernul anunţă modificarea procedurii de ocupare a funcţiilor de conducere la marile parchete, urmând ca rolul CSM să crească.

„Procedura va fi bazată pe analiza dosarelor profesionale şi a interviurilor temeinice, desfăşurate în deplină transparenţă, în faţa unei comisii de interviu compusă din reprezentanţi ai ministerului dar şi din reprezentanţi ai CSM, INM şi ASE. Această procedură va continua să fie transparentizată şi formalizată, fiind stabilite, clar, fără echivoc, procedura de selecţie şi criterii obiective şi transparente de selecţie a procurorilor cu funcţii de conducere de rang înalt, modul de susţinere a interviurilor pentru ocuparea posturilor în sistem, criteriile de
evaluare pentru fiecare categorie de funcţie, exigenţele intrării în competiţie”, arată documentul.

Obiective pe termen scurt:

• Susţinerea desfiinţării SIIJ
• Renunţarea la creşterea numărului de judecători din completurile de apel şi contestaţie
• Eliminarea schemei de pensionare anticipată a magistraților.
• Întărirea luptei împotriva corupției și a infracționalității organizate. „Luarea unor atribuții
  DNA referitoare la corupția din justiție, o serie de decizii CCR neurmate de adaptarea adecvată a
  legislației au condus la o încetinire a activității DNA. Este necesară o refacere a competențelor
  DNA cu privire la corupția din justiție. De asemenea, este necesară asigurarea suportului logistic
  și uman: mijloace tehnice pentru interceptări, suplimentarea schemei de personal (ofițeri de poliție,
  procurori, personal auxiliar) atât pentru DNA cât și pentru DIICOT”.
•  În perioada imediat următoare avem în vedere o reformă a Inspecției Judiciare astfel încât această instituție să ofere garanții sporite
  de independență și imparțialitate.
• Modificarea procedurii de desemnare a conducerilor Parchetului General de pe lângă ÎCCJ, DNA și DIICOT prin diminuarea factorului politic și
  creșterea rolului CSM în această procedură, ministrul justiției făcând propunerea de numire în funcție în urma unei proceduri transparente și obiective de selecție a candidaților, validarea rezultatelor concursului urmând a se realiza printr-un aviz conform al Secției pentru procurori din
  cadrul CSM, iar numirea în funcție va reveni Președintelui. Demiterea conducerii acestor structuri va fi bazată pe o procedură similară, ce poate fi inițiată și de către secția de procurori a CSM.
• Pentru obținerea unor rezultate mai bune pe linia luptei împotriva infracționalității de mediu, în
  special a tăierilor ilegale de păduri, avem în vedere fie înființarea unei structuri specializate în
  cadrul Parchetului General care să investigheze acest tip de infracțiuni, fie crearea unor structuri
  specializate în cadrul parchetelor.
• Avem în vedere promovarea celei mai potrivite soluții legislative pentru trecerea poliției judiciare în
  subordinea parchetelor, inclusiv din punct de vedere administrativ, astfel încât această măsură
  să sprijine activitatea de cercetare penală a parchetelor, fără a afecta celelalte categorii de activități
  desfășurate de polițiști.
•  Consolidarea independenţei justiţiei
  Imbunătăţirea actului de justiție/Eliminarea practicilor neunitare
• Simplificarea achitării taxelor judiciare de timbruÎn continuarea eforturilor sale de abordare a recomandărilor exprese importante din Raportul
  MCV, Ministerul Justiţiei va acţiona în sensul accelerării procesului de evaluare a Codului penal
  și a Codului de procedură penală, la nivelul Ministerului Justiției fiind constituit un grup de
  lucru la care au fost invitați reprezentanții instituțiilor din sistemul justiției. Rezultatul acestei
  activități va fi transmis și Parlamentului, în vederea finalizării procesului de adoptare a proiectelor
  de acte normative având ca obiect fie punerea în acord a codurilor menționate cu normele
  constituționale, fie transpunerea unor directive pentru care termenul de transpunere a expirat deja

Obiective pe termen mediu şi lung:

• Transpunerea instrumentelor de drept al Uniunii Europene aflate în portofoliu:
  235
  Directiva (UE) 2019/2021 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 iunie 2019 de
  modificare a Directivei (UE) 2017/1132 în ceea ce privește fuziunile, divizările și transformările
  transfrontaliere (Directiva Mobilitate). Termen de transpunere – 31 ianuarie 2023.
  Reintegrarea socială a persoanelor private de libertate
  Strategia Naţională de reintegrare socială a persoanelor private de libertate 2020-2024 a fost
  aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 430/2020, astfel încât Ministerul Justiţiei se va concentra
  pe implementarea acesteia. Comitetul interministerial pentru coordonarea şi implementarea
  prevederilor Strategiei a fost înfiinţat şi a avut deja prima şedinţă.
  Prevenirea şi combaterea corupţiei
  Adoptarea şi implementarea noii Strategii Anticorupţie pentru 2021-2024.
• Prevenirea și combaterea criminalității organizate
• Elaborarea unei Strategii de dezvoltare a justiţiei din România.

Citeşte AICI PROGRAMUL DE GUVERNARE INTEGRAL

Sursa foto: Inquam Photos/Octav Ganea

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp