🇷🇴 Prezență vot alegeri prezidențiale

Fostul președinte al Camerei Deputaților Liviu Dragnea, aflat la Penitenciarul Rahova, nu poate contesta verdictul de 3 ani și 6 luni, primit în luna mai de la Înalta Curte de Casație și Justiție. În motivarea deciziei prin care a stabilit că la nivelul ICCJ trebuiau constituite completuri specializate, Curtea Constituțională arată că efectele hotărârii nu se aplică dosarelor soluționate definitiv.

„Curtea subliniază că (…) deciziile sale produc efecte numai pentru viitor, astfel încât autoritatea de lucru judecat asociată hotărârilor judecătoreşti pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin care au fost soluţionate definitiv cauzele care intră sub incidenţa Legii nr.78/2000, până la data publicării prezentei decizii, nu este atinsă”, se arată în motivarea CCR.

Argumentul potrivit căruia nu au existat completuri specializate a fost folosit, fără succes, și de apărarea lui Liviu Dragnea, în procesul angajărilor fictive, în încercarea de a obține anularea sentinței date în primă instanță.

Cine beneficiază de decizia CCR

În același document, judecătorii Curții Constituționale explică faptul că hotărârea se aplică dosarelor soluționate, în primă instanță, de completuri nespecializate pe fapte de corupție, dar care nu au primit verdicte definitive.

„Ținând seama de faptul că judecata în primă instanţă a cauzelor ce fac obiectul Legii nr.78/2000 a fost afectată de conduita neconstituţională a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ceea ce a produs un blocaj instituţional implicit, Curtea identifică două categorii  de cauze ce vizează situaţii juridice nedefinitiv consolidate la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cărora urmează a li se aplica direct prezenta decizie. Prima categorie de cauze este reprezentată de cele a căror judecată în primă instanţă a fost realizată prin mijlocirea completurilor nespecializate anterior Hotărârii Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție nr.14 din 23 ianuarie 2019 şi, la data publicării prezentei decizii, se află în curs de judecată, în faza apelului, pe rolul completurilor de 5 judecători. Aceste cauze, (…) urmează a fi rejudecate. (…) Desigur, a doua categorie de cauze este cea subsumată cauzelor care vor fi înregistrate la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie începând cu data publicării prezentei decizii, şi anume cauzele viitoare cu privire la care aplicarea prezentei decizii nu comportă nicio dificultate procesuală”, se mai arată în motivarea publicată de Curtea Constituțională.

Pe lista beneficiarilor se află fostul consilier al premierului Dăncilă, Darius Valcov. Politicianul a fost condamnat, în primă instanță, pe 8 februarie 2018 la opt ani de închisoare pentru trafic de influență, spălare de bani și operațiuni financiare sau acte de comerț incompatibile cu funcția.

Un alt proces care poate fi rejudecat este cel al Andreei Cosma. Deputatul a fost condamnat, la 4 ani de închisoare cu executare, în decembrie 2018, tot în primă instanță.

Dosarul Turceni Rovinari, care îl are în prim plan pe fostul premier Victor Ponta, achitat în primă instanță, și cel al retrocedărilor, în care Viorel Hrebenciuc a fost condamnat, pe fond, la doi ani de închisoare cu executare, vor fi, de asemenea, rejudecate.

CCR: Completurile specializate, obligatorii

Judecătorii CCR au explicat de ce au decis că Instanța Supremă a greșit pentru că nu a constituit completuri specializate pe judecarea cazurilor de corupție.

„Curtea constată că nicio prevedere (…) nu consacră specializarea de drept a
judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în materia judecării infracţiunilor de corupţie, din contră, prevăzând că se constituie completuri specializate rezulta o obligaţie corelativă de determinare a specializării şi de specializare a acestora/ a unora dintre aceştia. Curtea nu exclude ca toţi judecătorii, prin prisma experienţei lor profesionale/ formării profesionale, să fie specializaţi în această materie, însă acest aspect trebuie determinat şi constatat ca atare, neexistând o prezumţie simplă în sensul că aceştia sunt specializaţi,” potrivit motivării.

Prin urmare, arată judecătorii CCR, completurile specializate trebuiau constituite, chiar dacă toți magistrații ICCJ au pregătirea necesară pentru a analiza astfel de fapte.

„Curtea constată că, indiferent cum era stabilită specializarea judecătorilor, oricum era obligatorie organizarea completurilor specializate, cu consecinţa ca numai aceste completuri să aibă competenţa exclusivă să judece, în primă instanţă, în materia infracțiunilor reglementate de Legea nr.78/2000. Aşadar, raportat la cauza de faţă, se constată că până la adoptarea Hotărârii Colegiului de conducere nr.14 din 23 ianuarie 2019 condiţiile (…)  nu au fost îndeplinite nici măcar formal, iar după adoptarea acesteia condiţiile au fost îndeplinite exclusiv formal, fără a răspunde cerinţelor prevăzute de art.20 din Convenţia penală privind corupţia în sensul unei reale specializări a unui număr limitat de completuri pentru combaterea eficientă a corupţiei”, au scris judecătorii CCR.

Rolul CSM

„Revenea Consiliului Superior al Magistraturii obligaţia de a institui criterii pentru determinarea
specializării şi de a derula procedura de stabilire a specializării în vederea constituirii completurilor
specializate, potrivit legii”, se mai arată în motivare.

Sesizarea privind un conflict juridic de natură constituţională între Parlament și Instanța Supremă a fost depusă de Florin Iordache, în martie 2019. Atunci, Iordache l-a înlocuit pe Dragnea la șefia Camerei Deputaţilor. În punctul său de vedere, Înalta Curte a arătat că toți magistrații acestei instanțe sunt specializati să judece dosare de corupție.

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp