Sunday, August 14, 2022
Jurnalism corect


DOCUMENT Instanța explică de ce l-a declarat pe Traian Băsescu colaborator al Securității

By Robert Madaianu , in Justitie , at 16 iunie 2020 Etichete: , ,

Traian Băsescu nu a avut o atitudine menită să-i protejeze pe cei denunțați, iar fostul președinte avea posibilitatea de a realiza că notele informative ajungeau la fosta Securitate. Sunt două dintre argumentele Curții de Apel București, instanță care l-a declarat pe Băsescu colaborator al Securității. Decizia a fost motivată abia acum, la aproape nouă luni de la pronunțare. Odată redactată motivarea, procesul se poate muta la Instanța Supremă, unde va fi dat verdictul definitiv. Traian Băsescu a respins acuzațiile CNSAS.

Judecătorii subliniază că Traian Băsescu a recunoscut că a  furnizat ofițerului de contrainformații militare două note informative, datate în 05.05.1975, în care se face referire la doi colegi de-ai lui Băsescu, de la Institutul de Marină.

Instanța arată, însă, că fostul președinte a spus că nu a știut că organele de Contrainformații Militare făceau parte din structura fostei Securități, respectiv Direcția a-IV-a a Securității.

Curtea apreciază că, în mod rezonabil, această apărare nu poate fi primită, deoarece, în primul rând, faptul că Serviciile de contrainformații făceau parte din structura Securității era prevăzut expres într-un act normativ publicat în Buletinul Oficial, iar pârâtul a arătat în fața instanței că a urmat cursuri de legislație la Institutul de Marină, astfel că nu este plauzibil că el s-a aflat în eroare sub acest aspect”, a considerat instanța.

CITEȘTE ȘI: CNSAS cere constatarea calității de colaborator al Securității a lui Mugur Isărescu – SURSE

Curtea este de părere că fostul președinte putea realiza unde aveau să ajungă notele respective.

Este rezonabil să se aprecieze că pârâtul Băsescu Traian putea să-și dea seama că a fost contactat de organe ale Securității și că notele informative au fost remise unor astfel de organe”, arată CAB.

Documentul esențial

Curtea de Apel București a considerat că principalul document care să ateste calitatea de colaborator este ”nota informativă nr. 0023/ 3990, datată 05.05.1975, redactată și semnată olograf de pârât cu numele conspirativ „Petrov”, (…), prin care pârâtul informa Securitatea în legătură cu intenția numitului D.C., coleg de facultate, de a rămâne în străinătate”.

Instanța arată și ce conținea nota respectivă.

”În această notă informativă se menționează că numitul D.C. „/…/ Nu are prieteni în clasă și, din cauza caracterului său, nici nu este acceptat în anturajul colegilor. Din discuțiile purtate cu verișoara lui, V., de profesie învățătoare, am înțeles că D.C. ar fi dispus, în cazul în care ar reuși să cunoască în străinătate o fată cu avere, să rămână acolo. Cu verișoara lui D. am avut ocazia să discut aceste probleme deoarece am fost la un moment dat prieteni”, potrivit documentului citat.

Informațiile denunțate erau potrivnice regimului, subliniază motivarea.

Curtea constată că reclamantul a configurat în convergență cu legea argumentele p_____ care consideră, pe de o parte, că, prin informațiile din notă informativă în discuție, pârâtul a denunțat activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, iar pe de altă parte, că furnizarea informațiilor a vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. În acest context, p_____ coerența expunerii motivelor, Curtea va examina aici, împreună, condițiile a doua și a treia cerute de lege p_____ constatarea calității de colaborator al Securității ”, se arată în document.

În final, instanța arată că Băsescu nu a avut o atitudine menită să-i protejeze pe cei denunțați.

Curtea mai precizează că, referitor la cea de-a treia condiție (informațiile furnizate să vizeze îngrădirea drepturilor, n.r.), aceasta este evident realizată, deoarece, în raport de cele expuse anterior, nu se poate considera că furnizarea unor informații de asemenea natură nu a fost făcută conștient, având reprezentarea clară a faptului că relatările făcute în scris nu rămâneau fără urmări. (…) Pârâtul nu putea să știe în momentul redactării notelor informative dacă Securitatea cunoștea în tot sau în mod substanțial, situația denunțată, rezultând că pârâtul nu a menajat interesele persoanelor denunțate, nu a avut o atitudine precaută și nici de protejare a celor denunțați”, concluzionează instanța în documentul care poate fi citit, integral, aici.

CITEȘTE ȘI: Cum motivează CNSAS acuzațiile aduse lui Traian Băsescu/ Probele depuse în instanță de Consiliu

Foto: Inquam Photos / George Calin

Comentarii


    Lasă un răspuns


    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

    WP Twitter Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
    MainNews

    FREE
    VIEW