🇷🇴 Prezență vot alegeri prezidențiale

Gruparea formată la nivelul judeţului Suceava, care, potrivit procurorilor DNA, elibera permise de conducere contra-cost, ar fi perceput tarife în funcţie de vârsta sau etnie. Spre exemplu, în cazul tinerilor, suma pornea de la 200 de euro şi creştea în funcţie de lipsa de cunoştinţe a candidatului. Cei cu vârste înaintate plăteau sume cuprinse între 300-500 euro. În cazul persoanelor de etnie romă, tariful ajungea chiar şi la 1500 euro.

Procurori: Persoanele de etnie romă, mită între 500 și 1500 euro

„În ceea ce privește sumele de bani pretinse cu titlu de mită, (…..), s-au conturat tarife standard pentru candidați, în funcție de anumite tipologii. De exemplu, pentru persoanele tinere, care susțineau pentru prima dată proba practică pentru categoria B, suma percepută cu titlu de mită de către examinator era de 200 de euro, pentru situația în care cunoștințele și aptitudinile acestuia erau la un nivel decent, urmând ca, în funcție de aceste elemente, suma de bani să fie crescută progresiv.

La polul opus, pentru situația în care candidatul avea vârsta mai înaintată, suma de bani percepută cu titlu de mită era de 300-500 de euro, urmând a crește de asemenea, progresiv, în funcție de aptitudinile deținute de candidat.

De asemenea, pentru categoriile C și D de asemenea, sumele de bani ce trebuiau remise cu titlu de mită erau de asemenea superioare celor din categoria B:

O categorie specială a candidaților este cea a persoanelor de etnie romă, pentru care suma de bani percepută cu titlu de mită crește exponențial, plecând de la 500 euro și putând ajunge în jurul sumei de 1000-1500 euro”, arată procurorii în referatul cu propunerea de arestare preventivă.

DNA: Angajaţii SPCRPCÎV Suceava, case de vacanţe, autoturisme de lux şi apartamente la mare

DNA menţionează că gruparea ar fi condusă de Ionuţ Obreja, agenţii şi ofiţerii exminatori comunicând printr-un grup de Whatsapp, Cel care le asigura protecţia ar fi fost Mihail Martin, ofiţer în cadrul Serviciului Judeţean Anticorupţie Suceava, numit conspirativ „Lanţurile”.

Angajaţii SPCRPCÎV Suceava implicaţi în infracţiuni ar fi devenit proprietarii „unor autoturisme de lux, case de vacanță, apartamente pe litoralul românesc și alte imobile de mare valoare, având un nivel de trai cu mult peste cel care poate fi justificat din veniturile licite dobândite”.

Liderul grupării, preocupat de un eventual filaj

Procurorii susţin că liderul grupării ar fi fost preocupat constant de un eventual filaj.

„În condițiile în care la data de 23.01.2020 erau identificate primele elemente referitoare la o eventuală măsură de supraveghere, numitul OBREJA RADU-IONUȚ ar fi cercetat varianta desfășurării unor activități de acest gen din partea DIRECȚIEI GENERALE ANTICORUPȚIE – SERVICIUL JUDEȚEAN ANTICORUPȚIE și DIPI, prin accesarea persoanelor de legătură din cadrul acestor instituții, rezultatul fiind unul negativ. Acesta este elementul în raport de care îngrijorarea sa este accentuată iar bănuielile, sugerate cel mai probabil  tot de către persoanele de legătură, merg către o eventuală structură de informații de la nivel central”, se arată în referat.

Banii ar fi fost primiţi/solicitați prin intermediul instructorilor, iar  „în cazul în care unul dintre examinatori nu remite liderului sume de bani, pe care, la rândul să le percepe și primește de la candidați, acesta nu este repartizat pentru examinarea pe teren, ci este trimis la activitatea de ghișeu”.

„Folosirea de către OBREJA RADU-IONUȚ a sintagmelor ”noi ne ferim dar instructorii nu se feresc deloc” și ”ei ne pot face în momentul în care introduc investigatori sub acoperire, știi? Că noi direct de la un candidat nu pune nimeni mâna să ia, știi?” denotă, pe de o parte coordonare, disciplină și reguli nescrise impuse, cu menirea de a evita tragerea la răspundere penală a examinatorilor și iar pe de altă parte, evidențiază unele dintre elementele specifice grupului infracțional”, arată DNA.

Instructor, despre examinator: „Şapagiul şpagagiilor”

Procurorii susţin că reţeaua era cunoscută „în rândul persoanelor implicate în procesul de obținere a permisului de conducere, încât percepția publică este conturată de ideea generală potrivit căreia candidatul care nu ”cotizează” nu va fi promovat”.

„Relevante sunt și discuțiile referitoare la suma de bani pe care un instructor ((…..)) vrea să o remită cu titlu de mită examinatorului, numitul OBREJA RADU-IONUȚ
comunicându-i lui (…..) că îi transmită instructorului că nu este suficientă suma de 200 euro în condițiile în care candidatul susține proba pentru a patra oară consecutiv; în acest context,îi comunică numitului (…..) să nu intervină și să își creeze obligații pentru o sumă atât de mică și îl îndrumă pe instructor, prin intermediul numitului (…..) să se deplaseze personal în localitatea în care se susține examenul pentru a discuta cu examinatorii:

Această manieră este devoalată în mod explicit și de către numitul (…..). Astfel, în cadrul conversațiilor purtate cu acesta, numitul (…..) dezvoltă, prezentând în antiteză, cele două maniere de fraudare a examenului, respectiv prin șoptirea răspunsurilor corecte de către lucrătorul de la sală, care era specifică perioadei trecute și care era gestionată în mod direct  de către comandantul serviciului și varianta nouă, care presupune purtarea de tehnică audio-video.

Remiterea sumei de bani are loc ulterior examinării, prilej cu care instructorul îi comunică (…..) că a avut noroc și că a picat cu un examinator care este ”șpagagiul șpagagiilor” și căruia, dacă îi remiți sume de bani cu titlu demită, promovează orice candidat”, se arată în referat.

14 persoane au fost arestate preventiv în acest caz de magistrații de la Tribunalul Suceava.

Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp