Tuesday, June 15, 2021
Jurnalism corect


DOCUMENT Cum motivează CCR decizia prin care a stabilit că impozitarea cu 85% a pensiilor speciale este neconstituțională

By Robert Madaianu , in Justitie Politic Stirile zilei , at 17 decembrie 2020 Etichete: , ,

Impozitarea cu 85% golește de conținut pensiile magistraților. Este unul dintre argumentele exprimate de judecătorii CCR, cei care, recent, au stabilit că proiectul care viza modificarea Codului Fiscal, în sensul impozitării pensiilor speciale, nu respectă Constituția. Main News a analizat argumentele cuprinse în motivarea CCR.

Curtea Constituțională critică modul în care a fost adoptată legea care urma să impoziteze pensiile speciale.

Curtea constată că,potrivit dispoziţiilor art.65 alin.(2) lit.j) din Constituţie, „stabilirea statutului deputaţilor şi al senatorilor, stabilirea indemnizaţiei şi a celorlalte drepturi ale acestora”se realizează în şedinţa comună a Camerelor Parlamentului. Or, în condițiile în care Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal nu are ca obiect de reglementare statutul deputaţilor şi al senatorilor, stabilirea indemnizaţiei sau a celorlalte drepturi ale acestora, limitându-se la a impune o sarcină fiscală aplicabilă indemnizației pentru limită de vârstă prevăzută de Legea nr.96/2006, Curtea constată că greşita calificare a legii a determinat adoptarea sa cu încălcarea dispozițiilor privind ordinea de sesizare a Camerelor prevăzute de art.75 din Constituție, respectiv a celor privind ședințele comune ale celor două Camere cuprinse în art.65 alin.(2) din Constituție. Întrucât viciul de neconstituționalitate vizează procedura de adoptare a legii, Curtea constată neconstituționalitatea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal, în ansamblul ei, se arată în motivare.

Mai mult decât atât, instanța constituțională invocă o lipsă de previzibilitate și de coerență legislativă.

Curtea constată că impunerea de reguli noi cu privire la fiscalizarea veniturilor din pensii și indemnizații pentru limită de vârstă, respectiv reglementarea unei „taxe” ale cărei natură și regim juridic sunt incerte, pun destinatarii normelor în imposibilitatea de a răspunde noilor cerințe legislative. Lipsa de previzibilitate și de coerență legislativă este contrară principiului securității raporturilor juridice civile care constituie o dimensiune fundamentală a statului de drept. Omisiunea de a reglementa norme clare și previzibile, menite să asigure coerența cadrului normativ aplicabil în domeniu,reprezintă, astfel, o încălcare a exigențelor constituționale care consacră principiul securității juridice și a principiului încrederii legitime, principii care impun legiuitorului limite în activitatea de modificare a normelor juridice, limite care să asigure stabilitatea regulilor instituite”, potrivit CCR.

„Legiuitorul demonstrează superficialitate”

„Reglementând o nouă contribuție fiscală, cu o configurație inedită în sistemul de impuneri din România, legiuitorul demonstrează superficialitate în delimitarea celor două instituții juridice de drept fiscal, taxele și impozitele, și omite să stabilească cu claritate și fără echivoc regimul juridic aplicabil acestei noi contribuții. Prin urmare,Curtea constată că dispozițiile referitoare la „taxa pe veniturile din pensii și indemnizații pentru limită de vârstă” încalcăprevederile art.1 alin.(3) și (5) din Constituție în coroborare cu cele ale art.56 alin.(2) și art.139 alin.(1) din Constituție care fac referire la „sistemul legal de impuneri” în România și la stabilirea „numai prin lege” a taxelor și impozitelor. Avândîn vedere că aceste dispoziții sunt obiectul unic al reglementării, Curtea constată că viciul de neconstituționalitatea afectează legea, în ansamblul ei”, se mai arată în document.

În ceea ce privește pensiile magistraților, CCR arată că s-a stabilit faptul că nivelu acestora reprezintă o compensație pentru regulile pe care le au de respectat magistrații.

Nivelul remunerării şi al cuantumului pensiilor magistraţilor reprezintă o compensaţie parţială corespunzătoare, pe de o parte, interdicției exercitării unor drepturi fundamentale: din categoria drepturilor exclusiv politice [dreptul de a fi ales – art.37 din Constituție, dreptul de a face parte din partide politice – art.40 alin.(3) din Constituție] şi din categoria drepturilor social-economice[dreptul la negocieri colective în materie de muncă – art.41 alin.(1) din Constituție, dreptul la grevă – art.43 din Constituție, libertatea economică – art.45 din Constituție] , şi, pe de altă parte, corespunzătoareincompatibilităţilor stabilite la nivel constituţional pe parcursul întregii cariere profesionale[incompatibilitatea cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior – art.125 alin.(3), respectiv 32art.132 alin.(2) din Constituţie] ”, potrivit documentului CCR.

Judecătorii CCR mai spun că „orice reglementare referitoare la salarizarea şi stabilirea pensiilor magistraților trebuie să respecte cele două principii, al independenței justiției și al statului de drept, cadrul constituțional actual fundamentând securitatea financiară a magistraţilor”.

Potrivit documentului, legiuitorul poate decide ce face cu impunerea unor sarcini fiscale de acest tip câtă vreme sunt vizate toate categoriile de pensii de serviciu și de pensii militare.

Opțiunea legiuitorului în sensul impunerii unei sarcini fiscale asupra unui venit, acordat cu titlu de compensație, cu privire la care are libertatea de a-l modifica sau chiar elimina, în funcție de politica statului în domeniul asigurărilor sociale, se plasează în marja proprie de apreciere, atât timp cât impunerea fiscală vizează toate categoriile de pensii de serviciuși de pensii militare”, potrivit motivării.

CCR: Impozitarea cu 85% golește de conținut pensia de serviciu

În ceea ce privește pensia de serviciu a magistraților, mai susțin judecătorii CCR, dacă s-ar aplica impozitarea, s-ar diminua prea mult compensația acordată acestora având în vedere interdicțiile pe care le au.

Prin aplicarea noilor dispoziții legale care impun o sarcină fiscală de 85% asupra veniturilor ce constituie componenta necontributivă a pensiei de serviciu a magistraților, venitul rezultat va fi cu mult inferior remuneraţiei primite în perioada de activitate, afectând în mod substanțial cuantumul pensiei.Prin stabilirea regimului de impozitare/taxare progresivă, în procentul prevăzut de actul normativ criticat – 85%, se diminuează în mod substanțial compensația acordată de legiuitor în considerarea incompatibilităţilor, a interdicţiilor, a responsabilităţilor şi a riscurilor pe care le implică exercitarea acestei profesii și se golesc de conţinut însăși noţiunea de pensie de serviciu a magistraților şi scopul pentru care aceasta a fost stabilită, respectiv pentru a încuraja stabilitatea în serviciu şi formarea unei cariere într-un domeniu extrem de restrictiv, caracterul stimulator al acesteia reflectându-se în modul de determinare a cuantumului în raport cu indemnizația avută la data ieșirii la pensie”, se arată în document.

CCR: Anularea pensiei, efectul indirect

Judecătorii CCR mai spun că este ignorată jurisprudența instanței constituționale, care a decis că independența justiției este legată de securitatea financiară a magistraților.

Curtea constată că actul normativ supus controlului de constituționalitate, care are ca efect indirect anularea pensiei de serviciu a magistraţilor, este contrar art.124 alin.(3) din Constituţie, care prevede că „Judecătorii sunt independenți şi se supun numai legii”. Este evident că, prin instituirea taxei progresive cu impact direct asupra înseși existenței pensiei de serviciu a magistraților, legiuitorul ignoră jurisprudența constantă a instanței constituționale care a stabilit fără echivoc că independența justiției, ca garanție constituțională a principiului statului de drept, include securitatea financiară a magistraților, care presupune și asigurarea unei garanții sociale, cum este pensia de serviciu a magistraților. Din această perspectivă, actul normativ criticat încalcă în mod flagrant caracterul obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale, nesocotind dispoziţiile art.147 alin.(4) din Constituţie”, susțin cei de la CCR.

Potrivit Curții, „prin extinderea sferei destinatarilor normei, legiuitorul nu numai că diluează conceptul de „magistratură”, dar stabilind că, la calcularea vechimii, „se iau în considerare şi perioadele în care judecătorul, procurorul, magistratul-asistent sau personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi judecătorul de la Curtea Constituţională, judecătorul, procurorul financiar şi consilierul de conturi la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi a exercitat profesia de avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult” [art.82 alin.(2) teza a doua din Legea nr.303/2004] , legiuitorul diluează și conceptul de „carieră în magistratură”, de care se leagă indisolubil beneficiul pensiei de serviciu”.

Context

Curtea Constituțională a decis, marți, în unanimitate, că proiectul normativ pentru modificarea şi completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal, ce presupune impozitarea „pensiilor speciale”, este neconstituțional.

Pensiile speciale între 2.000 şi 7.000 lei ar fi urmat să fie impozitate cu 10%, iar cele de peste 7.001 lei să fie impozitate cu 85%.

Ulterior, Avocatul Poporului și Înalta Curte de Casație și Justiție au atacat la CCR proiectul normativ de modificare și completare a Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal.

CITEȘTE AICI întreaga motivare a CCR.

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Comentarii


    Lasă un răspuns


    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

    MainNews

    FREE
    VIEW