🇷🇴 Prezență vot alegeri prezidențiale

În anul 2020, Direcția Națională Anticorupție a trimis în judecată patru parlamentari, un secretar de stat, un prefect și 12 primari, în vreme ce prejudiciu total în actele de trimitere în judecată este estimat la 165,3 milioane euro, mai mare cu circa 9 milioane euro decât în anul anterior. Rata achitărilor a scăzut cu 42% față de anul precedent iar 32% dintre cauzele soluționate au primit soluție în termen de 1 an de la sesizare. Acestea sunt doar câteva dintre concluziile prezentate în bilanțul DNA pe 2020.

Raportul anual de activitate al Direcției Naționale Anticorupție arată că în anul 2020 s-au îmbunătățit cei mai mulți indicatori statistici, printre care operativitatea soluționării cauzelor, numărul de trimiteri în judecată și de hotărâri de condamnare, iar numărul de achitări s-a redus. Au fost desfășurate anchete în cauze importante privind fapte de corupție și asimilate corupției comise în sectorul sănătății, al educației, fraudei și corupție în procedurile de achiziții publice, în administrația publică centrală și locală, precum și fapte săvârșite în legătură cu pandemia COVID-19.
Rezultatele bune au fost obținute în ciuda faptului că, în anul 2020, activitatea instituției a fost afectată atât de limitările impuse în perioada stării de urgență, cât și de îmbolnăvirea sau carantinarea unor procurori, ofițeri de poliție sau a altor angajați din personalul operativ.

Constatări:
– Mai multe dosare trimise în judecată (306 dosare, adică o creștere cu 30% față de anul precedent) și mai mulți inculpați trimiși în judecată
Din totalul de 505 inculpați trimiși în judecată, 160 persoane au ocupat funcții de conducere, control, demnități publice ori alte funcții importante.

Cu titlu exemplificativ, au fost trimiși în judecată: 10 demnitari, după cum urmează: trei deputați (dintre care unul în două dosare), un senator, un secretar de stat, un consilier personal ministru, un consilier cancelaria președintelui Camerei Deputaților, un consilier Parlamentul României, un consilier minister, un prefect; autorități locale: 12 primari (trei primari municipiu, nouă primari de oraș/primari comună), patru viceprimari (un viceprimar de municipiu în două dosare, 3 viceprimari comună).

Pe lângă aceștia, au fost trimiși în judecată inculpați din cadrul unor instituții de aplicare a legii ori care dețin funcții importante în instituții publice, directori de companii/societăți naționale, precum și persoane cu funcții de conducere sau control în domeniul sănătății (3 manageri de spital, 1 director executiv CAS Teleorman, 1 director economic institut clinic, 1 medic șef secție și președinte senat universitate).
– Mai multe sesizări înregistrate de la cetățeni, alte autorități ori sesizări din oficiu, respectiv 1988 față de 1722 în anul anterior.

– Mai multe hotărâri definitive în care instanțele de judecată au dispus soluții de condamnare în dosarele de mare corupție (258 de cauze, adică o creștere cu 27%). Cu titlu exemplificativ, au fost condamnați: trei deputați (dintre care un președinte al Camerei Deputaților), un secretar de stat, doi prefecți, trei președinți de Consiliu Județean, 21 primari, 2 viceprimari, 6 funcționari cu funcții de conducere în administrația centrală, 10 funcționari cu funcții de conducere în administrația locală, 4 manageri de spital, 2 judecători, 2 procurori, 5 avocați etc.

CITEȘTE ȘI: Achiziții în timp de pandemie: DNA are în lucru 76 de dosare cu prejudicii prezumate de sute de milioane euro

Inculpații cu funcții de demnitate publică sau de conducere au fost condamnați, în cele mai multe cazuri, pentru infracțiuni în domeniul fraudării fondurilor europene, trafic de influență sau abuz în serviciu.

– Mai puțini inculpați achitați prin hotărâri definitive dispuse de instanțele de judecată (151 adică o scădere cu 42% față de anul precedent).
– Eficiență sporită în investigarea infracțiunilor de abuz în serviciu, infracțiuni ce produc cele mai mari prejudicii patrimoniului public (77 de infracțiuni de abuz în serviciu, adică o creștere cu 75% față de anul precedent).
– Creșterea operativității soluționării cauzelor (32% dintre cauzele soluționate au primit soluție în termen de 1 an de la sesizare).
– Reducerea stocului de dosare care au rămas nesoluționate și a dosarelor vechi. S-a redus stocul de cauze rămase nesoluționate la 3232 față de 3416 în anul precedent. Fiecare procuror are de soluționat în medie 60 de dosare, printre acestea existând cauze complexe de macrocriminalitate economico-financiară, de fraudarea fondurilor europene și în domeniul achizițiilor publice.
– Recuperarea prejudiciilor rezultate din comiterea infracțiunilor a rămas o componentă esențială. S-a reținut în actele de trimitere în judecată un prejudiciu total de 165,3 milioane euro (comparativ cu 156,4 milioane euro în anul anterior). Valoarea măsurilor asigurătorii a fost de 137,5 milioane euro (comparativ cu 224 milioane euro în anul 2019).

Starea de urgență a limitat activitatea parchetului anticorupție

În starea de urgență (15 martie – 15 mai 2020), activitatea de urmărire penală nu s-a putut desfășura decât în cauzele urgente. Ulterior, în starea de alertă, au fost frecvente situațiile în care a trebuit ca anumite acte de urmărire penală să fie amânate sau reprogramate în funcție de situația epidemiologică a persoanelor implicate în cauze (martori, suspecți, inculpați, experți, avocați etc.).
În plus, pandemia a afectat și personalul DNA, ceea ce a determinat eforturi pentru a reorganiza echipele de anchetă și a reprograma activitățile de urmărire penală astfel încât să se producă efecte minime asupra duratei procedurilor și a eficienței activității investigative și judiciare a Direcției. În cursul anului 2020, 147 de angajați ai DNA s-au aflat în carantină sau izolare pentru câte cel puțin 14 zile, fiind fie depistați pozitiv cu SARS-COV2, fie contacte directe ale unor persoane infectate.

Riscuri și vulnerabilități identificate de DNA

– Neocuparea prin numire a unor funcții de conducere la nivelul secțiilor DNA (acum ocupate prin delegare)
– Nerepararea legilor justiției, ceea ce a dus, printre altele, la neasigurarea numărului suficient de procurori, ca efect al menținerii condițiilor de vechime (10 ani) și a procedurii de numire a procurorilor DNA introduse în anul 2018.
– Nepunerea în acord a legislației cu deciziile Curții Constituționale a României și continuarea producerii efectelor acestora

– Efectele pandemiei COVID-19 asupra activității operative a DNA.

Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp