DNA: 132 de dosare închise definitiv, pe motiv că a intervenit prescripția răspunderii penale. Demersurile procurorilor anticorupție

Direcția Națională Anticorupție(DNA) are 132 de dosare în care s-au pronunțat decizii definitive de încetare a procesului penal, ca urmare a hotărârii  Înaltei Curți de Casație și Justiție(ÎCCJ) nr. 67/2022, privind intervenirea prescripției penale, a transmis instituția, pentru Main News. Curtea Europeană de Justiție(CJUE)  a stabilit că decizia ÎCCJ privind prescripția răspunderii penale, „este contrară dreptului european”. Astfel, se deschide o nouă cale de atac în Justiție, pentru inculpații  care au scăpat de dosare prin prescriere. 

CJUE precizează că „nu este admisibil ca persoanele dovedite că au comis infracțiuni  să scape de rigoarea legii, pe motivul  prescripției”, iar judecătorii români pot să ignore decizia CCR privind prescripția fără să se teamă că vor fi sanctionați disciplinar. În ultima perioadă, s-a înregistrat un val de achitări pe motivul prescripției. Printre inculpații care au scăpat de pedepsele cu închisoarea pe motivul prescripției răspunderii penale, sunt politicieni și oameni de afaceri precum: Elena Udrea, Bogdan Olteanu, Cristian Boureanu, Ioana Băsescu.

„Instanța națională este obligată, în principiu, să înlăture normele sau jurisprudența naționale care creează un risc sistemic de impunitate pentru asemenea infracțiuni”, se arată în decizia CJUE.

Marius Voineag, procuror șef DNA: „Vom acționa cu aceeași fermitate și determinare”

La întrebarea dacă „DNA va declara recurs în casație(n.r. formă de atac extraordinară) ,după decizia Curții Europene de Justiție, în toate dosarele închise din cauza intervenirii prescripției penale, DNA a transmis, pentru Main News, punctul de vedere al procurorului -șef anticorupție, Marius Voineag: „Decizia CJUE arată că DNA a acționat just și coerent atunci când a exercitat toate căile legale de atac față de deciziile instanțelor prin care s-a dispus încetarea procesului penal ca urmare a împlinirii termenului de prescripție. Plecând de la aceste principii, consecvenți cu întreaga noastră activitate, DNA va acționa în continuare cu aceeași fermitate și determinare, cu respectarea principiului legalității”, a precizat procurorul-șef al DNA, Marius Voineag.

Ce a decis, concret, Curtea Europeană de Justiție în materia prescripției răspunderii penale

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a pronunțat, recent, o hotărâre  care permite judecătorilor români să nu aplice două decizii ale Curţii Constituţionale şi o hotărâre a Îccj privind prescrierea pedepselor, dacă prin aceasta se încalcă dreptul Uniunii Europene.

Curtea Constituţională a României(CCR) a declarat neconstituţional un articol din Codul penal care permitea procurorilor să întrerupă cursul prescripţiei prin administrarea de noi probe. CCR a constatat că, în perioada 2018 – mai 2022, nu a existat un caz de întrerupere a prescripţiei penale. Ulterior, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât că decizia Curţii Constituţionale privind prescrierea faptelor se aplică retroactiv, pe „principiul legii penale mai favorabile”. Astfel, s-a ajusn în situația ca mai mulți inculpați să scape de răspundere penală. Curtea Europeană de Justiție a subliniat că magistrații români nu pot fi cercetați disciplinar, dacă aplică normele europene privind tragerea la răspunderea penală a inculpaților

„În temeiul principiului supremaţiei dreptului Uniunii, o decizie pronunţată cu titlu preliminar de Curte este obligatorie pentru instanţa naţională în ceea ce priveşte interpretarea dreptului Uniunii pentru soluţionarea litigiului particular.

În consecinţă, această instanţă nu poate fi împiedicată să dea, imediat, dreptului Uniunii o aplicare conformă cu decizia sau cu jurisprudenţa Curţii, înlăturând la nevoie o jurisprudenţă naţională care constituie un obstacol în calea deplinei eficacităţi a acestui drept. Un astfel de comportament al judecătorului naţional nu poate fi calificat nici drept abatere disciplinară”, motivează judecătorii CJUE. Motivarea deciziei CJUE poate fi citită integral aici.

Parchetul General a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru ca aceasta să se pronunțe în legătură cu modul în care instanţele trebuie să aplice decizia Curţii de Justiţie a Uniunii Europene privind prescripţia în cazul unor dosare penale. La nivel național, sunt peste 5000 de dosare închise definitiv, pe motiv că a intervenit prescripția răspunderii penale.

Sursă foto: Inquam Photos / Ovidiu Micsik