Tuesday, April 16, 2024
Jurnalism corect


Dezbateri aprinse în Comisia juridică a Senatului în privința desființării Secției Speciale. Predoiu: O soluție de compromis

By Vîrban Robert , in Stirile zilei , at 23 februarie 2022

Proiectul privind desființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție a fost dezbătut miercuri, 23 februarie, de senatorii juriști alături de reprezentanții sistemului judiciar. 

În principal discuțiile s-au axat asupra competenței infracțiunilor în care sunt implicați magistrați, sunt preluate de la SIIJ de procurori de la Secția de urmărire penală și criminalistică a Parchetului General sau de la parchetele de pe lângă curțile de apel, desemnați de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Practic, dosarele de corupție în care sunt vizați judecători sau procurori nu vor reveni Direcției Naționale Anticorupție.

Predoiu a invocat consensul

Primul care a luat cuvântul a fost ministrul justiției, Cătălin Predoiu, care le-a explicat senatorilor juriști că această variantă este singura care întrunit consensul între politic și CSM.

„Aș vrea să invoc avizele Comisiei de la Veneția prin care arhitectura Ministerului Public este opțiunea legiuitorului. Am plecat de la o soluție de compromis rezonabil care să desființeze SIIJ și să pună în loc o soluție funcțională. Alte opțiuni nu întrunesc majoritatea din CSM și din Parlament. Acest proiect nu trebuie privit ca un proiect împotriva DNA. (…) Plenul CSM este implicat în selectarea propunerilor pentru că din CSM fac parte judecători și procurori iar cauzele pe care procurorii selectați le vor avea de instrumentat vizează judecători și procurori. Acest raționament aparține Comisiei de la Veneția”, a evidențiat Cătălin Predoiu.

Teoria abuzurilor, invocată de șefa Înaltei Curți și șeful CSM

În opinia Corinei Corbu, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, dosarele de corupție în care sunt implicați magistrați nu ar trebuie să revină DNA, instituție pe care a acuzat-o voalat de comiterea unor abuzuri.

Este dreptul legiuitorului să stabilească competența de soluționare a cauzelor unde sunt implicați judecătorii și procurorii, dar este de obligația legiuitorului de a asigura fiecărui cetățean accesul la un judecător independent. În calitate de președinte ÎCCJ, vă asigur că judecătorii nu doresc să revină (n.r. – dosarele care îi vizează pe magistrați) în competența DNA pentru că există un trecut care nu a fost clarificat și continuă să fie negat.

La rândul său, președintele interimar al CSM, Bogdan Mateescu, invocând un presupus abuz al unui judecător de la Înalta Curte, s-a exprimat împotriva revenirii în competența DNA a dosarelor de corupție ce-i vizează pe magistrați.

„Acest proiect a primit un aviz favorabil în CSM, care demonstrează că o majoritate cu păreri antagonice pe subiect a reușit să înțeleagă că acest moment va trebui depășit. SIIJ este o structură ineficientă demonstrată. Am primit mesaje de la judecători de la Înalta Curte în care am primit dosarul lor constituit în urma unei sesizări din oficiu, după ce s-a pronunțat într-un alt dosar, într-o măsură. Desigur, acel dosar a fost clasat. Există situații de excepție în care magistrații greșesc, iar ei trebuie să fie trași la răspundere. O abordare teritorială, cum propune proiectul de lege, va avea avea efecte”,  a subliniat Bogdan Mateescu.

DNA: Niciun procuror DNA nu a fost condamnat pentru un abuz în legătură cu vreo cauză în care au fost cercetați magistrați

Reprezentanta DNA, Mădălina Scarlat, a criticat proiectul propus de Cătălin Predoiu pentru că dosarele în care sunt implicați magistrați nu vor reveni structurilor de parchet în funcție de specializare. În același timp, Mădălina Scarlat a argumentat că așa-numita teorie a abuzurilor nu se poate susține, având în vedere că niciun procuror DNA nu a fost condamnat pentru un abuz comis împotriva unui judecător.

„Salutăm demersul de desființare a Secției Speciale, însă ce nu am înțeles, de ce nu se poate reveni la situația anterioară desființării SIIJ, de ce nu poate reveni competența la structurile specializate. Proiectul exclude DNA și DIICOT de la desfășurarea atribuțiilor de serviciu cu privire la o categorie profesională – magistrații. Mult discutata posibilitate de șantajare a judecătorilor, dacă ar exista, nu este exclusă indiferent de structura de cercetare a magistraților. Cealaltă problemă sunt așa-zisele abuzuri. (…) Nu există nicio hotărâre de condamnare penală sau disciplinară pentru un abuz săvârșit de un procuror DNA în legătură cu vreo cauză în care au fost cercetați magistrați. Dar chiar și dacă ar exista, răspundere penală și disciplinară este personală, nu se poate pune o anatemă asupra unei instituții”, a explicat Mădălin Scarlat.

Senatul este forul decizional în acest caz.

Sursa foto: Inquam Photos / George Călin

Comentarii


Lasă un răspuns


Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

WP Twitter Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
MainNews

FREE
VIEW