Execuția bugetului general consolidat în primele șapte luni ale anului 2025 s-a încheiat cu un deficit de 76,44 miliarde lei, adică 4,04% din PIB, nivel similar celui din aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor. În termeni nominali, deficitul este totuși mai mic cu 5,4 miliarde lei față de cel înregistrat în ianuarie-iulie 2024.
Veniturile bugetului general consolidat au însumat 370 miliarde lei, în creștere cu 11,8% față de anul precedent, în timp ce cheltuielile au urcat la 447 miliarde lei, cu 11,1% mai mari decât în aceeași perioadă a anului trecut. Exprimate ca pondere în PIB, veniturile au crescut cu 0,74 puncte procentuale, susținute în principal de avansul încasărilor din impozitul pe salarii și venit și din contribuțiile de asigurări, dar și de fondurile europene atrase.
Ministerul Finanțelor arată că încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 35 miliarde lei, în creștere cu 21,3% datorită avansului impozitului pe dividende, care s-a majorat cu 84% pe seama dividendelor distribuite în 2024 și a eliminării facilităților fiscale pentru anumite sectoare. Contribuțiile de asigurări au adus la buget 121,07 miliarde lei, mai mult cu 10,8% decât anul trecut, în timp ce impozitul pe profit a generat venituri de 26,17 miliarde lei, în creștere cu 11,1%. Încasările nete din TVA au ajuns la aproape 70 miliarde lei, cu 5,7% mai mari, iar veniturile din accize au urcat la 26,67 miliarde lei, cu un plus de 13,2%. Veniturile nefiscale s-au ridicat la 34 miliarde lei, iar sumele primite de la Uniunea Europeană, inclusiv donațiile, au totalizat 28 miliarde lei, cu peste o treime mai mari decât anul trecut.
Ministrul finanțelor: „Pericolul retrogradării ratingului investiţional rămâne unul real”
Pe partea de cheltuieli, statul a alocat 99 miliarde lei pentru personal, cu 7,9% mai mult decât în 2024, iar pentru bunuri și servicii au fost cheltuite 53 miliarde lei, cu o creștere ușoară de 0,5%. Cheltuielile cu dobânzile au continuat să pună presiune pe buget, ajungând la 31miliarde lei, cu aproape 10 miliarde mai mult decât anul trecut. Asistența socială a costat bugetul 147 miliarde lei, în creștere cu 14,7%, majorarea fiind determinată în principal de recalcularea pensiilor din septembrie 2024 și de schemele de compensare a facturilor la energie, în valoare de 2,4 miliarde lei. Subvențiile au însumat 7,66 miliarde lei, fiind direcționate în special către transport, agricultură și energie, iar alte cheltuieli, precum bursele sau despăgubirile civile, s-au ridicat la 11,08 miliarde lei. Cheltuielile pentru proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile au fost de 34 miliarde lei, iar investițiile au atins 61,68 miliarde lei, cu 8,2% mai mult decât anul trecut.
„Deşi deficitul a scăzut uşor în primele 7 luni, este în continuare la un nivel ridicat. Pericolul retrogradării ratingului investiţional rămâne unul real. Suntem aici pentru a asigura stabilitatea finanţelor ţării şi pentru a garanta că România are un parcurs economic predictibil şi sigur. De aceea este foarte important să menţinem cheltuielile sub control, să continuăm traseul ascendent al ritmului de colectare şi să tratăm cu responsabilitate rectificarea bugetară. Angajamentele noastre rămân ferme: disciplina bugetară, investiţii strategice şi o însănătoşire a economiei”, a declarat ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare.
