De ce au cerut judecătorii intervenția CJUE pe tema prescripției: Ar aduce atingere valorilor statului de drept
Aplicarea prescripției răspunderii penale ca lege penală mai favorabilă în dosare în care au existat fapte de corupție, ce s-au soldat cu fraudarea bugetului public, aduce atingere valorilor statului de drept, potrivit motivării deciziei Curții de Apel Brașov, prin care Direcția Națională Anticorupție (DNA) a obținut sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).
Cererea de sesizare a CJUE a fost depusă la apelul procesului din dosarul „Mită la partid”, în care fostul președinte al Consiliului Județean Brașov, Aristotel Căncescu, a fost condamnat la 8 ani de închisoare în primă instanță, fiind acuzat că a primit mită de la mai mulți membri PNL pentru diverse funcții.
Curtea de Apel Brașov arată că termenul de prescripție a răspunderii penale a fost împlinit în această cauză, ținând cont că acuzațiile pentru care a fost condamnat în primă instanță vizau fapte comise în timpul campaniei electorale din 2012.
„Curtea reține că prezenta cauză are ca obiect infracțiuni de corupţie propriu-zisă privind luarea şi darea de mită în scopuri electorale, urmate de infracţiuni asimilat celor de corupţie privind abuzul în serviciu al funcţionarului public care a obţinut astfel funcţia publică electivă, prin atribuirea în mod nelegal a unor contracte de achiziţii din fonduri publice, cu bugete conţinând procente din taxa pe valoare adăugată (tva), condiții în care devin aplicabile prevederile din dreptul Uniunii Europene privind protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene”, se arată în motivarea Curții de Apel Brașov.
Astfel, arată judecătorii, „o soluție prin care acuzații sunt absolviți de răspundere penală” în acest context „ar aduce atingere, sub aspect general, valorilor statului de drept”.
Curtea de Apel Brașov mai arată că „ipoteza de față nu este nicidecum singulară”, ci „extrem de generalizată în sistemul judiciar român”, întrucât „un număr considerabil de mare de cauze” se află în situația în care pot fi închise și mai menționează că sesizarea Curții de Justiție a UE „privește întregul sistem judiciar român, sub aspectul capacității acestuia de a respecta valorile statului de drept și a drepturilor omului”.
„Principiul legii penale mai favorabile apare consacrat în dreptul modern pentru a nu-l defavoriza pe acuzat, aplicând din mai multe legi penale succesive pe cea mai favorabilă situaţiei sale, iar nu în scopul de a-l favoriza pe infractor, alegând dintr-o situaţie juridică, incidentă în mod aleatoriu, doar efectele care îi sunt favorabile, indiferent de consecinţele grave produse, precum absolvirea sa de răspundere penală din cauza prescripţiei acţiunii penale, afectând interesul public şi ignorând drepturile victimei, în contra însăşi a fundamentului dreptului penal de tragere la răspundere penală a infractorului”, a mai transmis judecătorul Curții de Apel Brașov.
Context
Decizia reclamată la CJUE a fost dată de Înalta Curte de Casație și Justiție într-o dezbatere de anul trecut, stârnită pe fondul altor două decizii ale Curții Constituționale în ceea ce privește prescripția – 297/2018 și 358/2022.
Atunci, Înalta Curte a decis că prescripția răspunderii penale se poate aplica drept lege penală mai favorabilă.
DNA a criticat în mai multe rânduri decizia ÎCCJ și a arătat că peste 500 de dosare, cu prejudicii care trec de 1,2 miliarde de euro, ar urma să fie afectate. Poziția procurorilor a fost susținută și de experții contactați de Main News (detalii, aici).
Procurorii menționau că vor cere sesizarea CJUE pentru „a aprecia asupra concordanței deciziilor CCR, respectiv ICCJ cu normele europene și jurisprudența CJUE, care, printre altele prevăd obligația statului român de a cerceta și sancționa, într-o manieră efectivă, faptele de corupție și fraudarea fondurilor europene”.
Articolul din Codul penal care reglementează termenele de prescripție a răspunderii penale poate fi citit aici.
Judecătorii Curții de Apel Brașov au admis cererea DNA de sesizare a CJUE cu următoarele întrebări:
– (n.r. Mai multe articole de drept european) „trebuie interpretate în sensul că se opun unei situaţii juridice precum cea incidentă în litigiul principal, în care acuzaţii solicită aplicarea principiului legii penale mai favorabile în situaţia în care o decizie a instanţei constituţionale naţionale a declarat neconstituţional un text de lege privind întreruperea cursului prescripţiei răspunderii penale (decizia din anul 2022), invocând pasivitatea legiuitorului, care nu a intervenit pentru punerea în acord a textului legal cu o altă decizie a aceleiaşi instanţe constituţionale, pronunţate în urmă cu patru ani faţă de cea din urmă decizie (decizia din anul 2018) – timp în care jurisprudenţa instanţelor de drept comun formată în aplicarea celei dintâi decizii se stabilise deja în sensul subzistenţei textului respectiv, în forma înţeleasă ca urmare a celei dintâi decizii ale instanţei constituţionale – cu consecinţa practică a reducerii la jumătate a termenului de prescripţie pentru toate faptele penale cu privire la care nu s-a pronunţat o hotărâre definitivă de condamnare anterior celei dintâi decizii a instanţei constituţionale şi a încetării pe cale de consecinţă a procesului penal faţă de acuzaţii în cauză?”
– „În caz afirmativ şi numai dacă nu se poate da o interpretare conformă cu dreptul Uniunii Europene, principiul supremației dreptului Uniunii trebuie interpretat în sensul că se opune unei reglementări sau unei practici na?ionale potrivit căreia instanțele naționale de drept comun sunt ținute de deciziile curții constituționale naționale şi de deciziile obligatorii ale instanţei supreme naţionale și nu pot, din acest motiv și cu riscul săvârșirii unei abateri disciplinare, să lase neaplicată din oficiu jurisprudența rezultată din deciziile menționate, chiar dacă ele consideră, în lumina unei hotărâri a Curții, că această jurisprudență este contrară, în principal, cu articolul 2 din TUE, articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf din TUE şi articolul 4 parag. 3 din TUE, coroborate cu articolul 325 alineatul (1) din TFUE, toate cu aplicarea Deciziei 2006/928 /CE a Comisiei, prin raportare la articolul 49 parag. 1 teza finală din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, precum în situaţia din litigiul principal?”
Sursă foto: Uniunea Europeană
Comentarii