Cum putem preveni şi trata alergia la ambrozie/Recomandări de la Societatea Română de Alergologie
Sezonul alergiei la ambrozie este în plină desfășurare, iar Societatea Română de Alergologie și Imunologie Clinică (SRAIC) transmite recomandări privind identificarea, prevenția și tratamentul acestei afecțiuni tot mai răspândite, care afectează semnificativ calitatea vieții.
Specialiștii SRAIC spun că unul din cinci copii până cu vârsta cuprinsă între 2-3 ani prezină simptome de alergie la ambrozie. Acestea sunt: strănut (frecvent în salve), obstrucție nazală, prurit nazal și rinoree apoasă anterioară sau posterioară. Inflamația alergică poate progresa și la nivelul ochilor, urechilor, sinusurilor feței și la nivelul faringelui, cu apariția unor simptome adiționale în aceste zone. Cel mai frecvent se asociază simptomele oculare, manifestate prin prurit, înroșirea ochilor, lăcrimare și edem palpebral bilateral. În formele severe de rinită alergică apare și alterarea calității somnului, a capacității de concentrare și desfășurare a activităților zilnice, sportive sau școlare.
Simptomele respiratorii cauzate de polenul de ambrozie pot fi atât de severe, încât mulți dintre pacienții alergici sunt nevoiți să părăsească orașul în perioada polinică de vârf (lunile august/septembrie).
Pacienții alergici la ambrozie pot dezvolta și astm. Ce alimente trebuie evitate
Unii pacienți dezvoltă și astm, manifestat prin episoade de tuse seacă, senzație de lipsă de aer sau de compresiune toracică, respirație dificilă și zgomotoasă, simptome care se pot exacerba în crizele de astm. De asemenea, copiii cu rinită alergică pot dezvolta sinuzită recurentă, otită medie sau eczemă, explică SRAIC.
Pacienții alergici la ambrozie pot dezvolta reacții la consumul unor alimente nepreparate termic, precum pepene galben, pepene verde, banană, castravete, cartoful alb, zuchini, ceai de mușetel și păpădie. Cel mai frecvent simptom este reprezentat prin prurit la nivelul buzelor, limbii sau faringelui. Aceste simptome sunt cauzate de reacția încrucișată dintre alergenele din polenul de ambrozia și alimentele menționate.
Cum putem preveni şi trata alergia la ambrozie
Cele mai importante recomandări de protecţie în timpul expunerii la polenul de ambrozie:
-Păstrarea ferestrelor maşinii şi ale casei închise;
– Evitarea expunerii la polenuri în perioadele cu nivelul cel mai ridicat;
-Limitarea drumeţiilor;
– Limitarea greblării frunzelor;
– Utilizarea aparatelor de aer condiţionat în casă şi în maşină;
-Instalarea filtrelor de aer portabile, cu particule de înaltă eficienţă.
În ceea ce priveşte tratamentul, prof. univ. dr. Carmen Bunu Panaitescu, preşedinte SRAIC, recomandă vizita la medic, dar şi informarea din surse oficiale.
„Terapia farmacologică recomandată de ghidurile internaţionale cuprinde produse sigure, eficiente şi uşor de administrat, care trebuie personalizată în funcţie de simptomele fiecărui pacient de către medic. Durata terapiei trebuie să acopere toată durata sezonului polinic, cât mai precoce şi, în cazul celor cu simptome de astm sa fie prelungită cu încă o lună după încetarea sezonului, deoarece inflamaţia alergică se menţine. De asemenea, pentru a limita efectele aceste afecţiuni din ce în ce mai răspândite, este nevoie de o informare corectă, din surse oficiale, privind prevenţia şi tratamentul acesteia”, a declarat sursa citată.
O altă opţiune pe care pacienţii din România o au la dispoziţie este imunoterapia cu alergen (AIT)
„Imunoterapia cu alergen presupune administrarea repetată de alergen la intervale regulate de timp cu scopul de a modula răspunsul imunitar în vederea reducerii simptomelor, scăderii utilizării medicaţiei, cât şi pentru a preveni apariţia de noi sensibilizări şi a astmului. AIT este singura opţiune terapeutică prin care se modifică evoluţia bolii alergice şi are potenţial curativ. Imunoterapia cu alergen se iniţiază cu cel puţin patru luni înaintea sezonului polinic de ambrozia şi are o durată de 3-5 ani, iar beneficiile clinice obţinute pot persista ani de zile după finalizarea tratamentului”, a adăugat prof. univ. dr. Carmen Bunu Panaitescu.
Sursă foto: Pixabay
Comentarii