România urmează să beneficieze de un volum de fonduri europene fără precedent în următorii ani, peste 80 de miliarde de euro, resurse pe care guvernul Ciucă ar urma să le investească inteligent, bazându-se pe 4 principii: „Simplificare prin descentralizare; Transparență prin digitalizare; Sustenabilitate prin mentenanță; Parteneriat prin implicare”, potrivit programului de guvernare al PNL și UDMR.

Prioritățile guvernului Ciucă în acest sens sunt: aprobarea pachetului legislativ necesar pentru implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), refacerea Hotărârii de Guvern privitoare la Programele Operaționale 2021-2017 și accelerarea acestora.

„Pentru a valorifica potențialul reprezentat de finanțările europene în perioada 2021-2027, România trebuie să atragă și să utilizeze cu maximă responsabilitate, eficiență, transparență și cu impact fondurile nerambursabile și rambursabile avute la dispoziție”, se arată în programul de guvernare al PNL și UDMR.

Guvernul Ciucă își propune să crească ritmul anual de absorbție a fondurilor europene în perioada 2021-2023, aferente exercițiului financiar 2014-2020.

„În perioada 2022-2023, eforturile se vor concentra pe implementarea cu succes a proiectelor deja admise la finanțare, prin sprijinirea beneficiarilor pe tot parcursul derulării investițiilor. Astfel, se va urmări atingerea țintei de absorbție de 100% la sfârșitul perioadei de programare”, potrivit sursei citate.

Pentru acest lucru, printre altele, se propune monitorizarea lunară a stadiului implementării financiare a programelor operaționale și schimbarea de paradigmă în relația autorităților cu beneficiarii de proiecte, adică mai mult dialog și sprijin și mai puțin control și audit.

Măsurile propuse de guvernul Ciucă pentru îmbunătățirea absorbției de fonduri europene:

• Descentralizarea și orientarea spre beneficiari și rezultate cu impact economic, de mediu, social;
• Debirocratizarea și simplificarea mecanismului de finanțare/ implementare;
• Creșterea capacității instituționale și profesionalizarea resurselor umane;
• Asigurarea unei sinergii între acțiunile finanțate din programe comunitare și programele cu resurse naționale, începând cu perioada 2021-2027;

Pentru perioada 2021-2027, în care România urmează să primească 79,9 miliarde de euro prin bugetul multianual pe 7 ani și Next Generation EU, Cabinetul Ciucă propune pregătirea și dezvoltarea unui portofoliu de proiecte mature pentru demararea cu celeritate a implementării.

În acest sens, printre altele, executivul Ciucă vrea simplificare pe tot ciclul de proiect: „de la elaborare, depunere, evaluare, implementare, plăți și rambursări, inclusiv utilizarea costurilor simplificate pentru reducerea sarcinii administrative”.

Planul Național de Redresare și Reziliență

„Planul Național de Redresare și Reziliență al României reprezintă documentul strategic al României care fundamentează prioritățile de reformă și domeniile de investiții pentru aplicarea Mecanismului de Redresare și Reziliență – MRR la nivel național”, potrivit sursei citate.

PNRR-ul României conține 171 de măsuri, 64 de reforme și 107 investiții, structurate în jurul a șase piloni: Tranziția verde ( care cuprinde următoarele componente: Managementul apei; Păduri și protecția biodiversității; Managementul deșeurilor; Transport sustenabil; Valul renovării; Energie), Tranziția Digitală (care cuprinde următoarea componentă: Transformarea digitală), Creștere inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii (care cuprinde următoarele componente: Reforma fiscală și reforma sistemului de pensii; Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare), Coeziune socială și teritorială (care cuprinde următoarele componente: Fondul Local și Turism și cultură), Sănătate, precum și reziliență economică și socială (care cuprinde următoarele componente: Sănătate, Reforme sociale, Buna guvernanță) și Noua generație (care cuprinde componenta Educație).

Astfel, pe partea PNRR, guvernul Ciucă propune următoarele priorități:

• susținerea intereselor României în negocierea actelor delegate aferente Mecanismului de Redresare și Reziliență;
• operaționalizarea mecanismului instituțional și financiar pentru P.N.R.R.;
• corelarea criteriilor de eligibilitate și a timpului de implementare pentru proiectele finanțate prin P.N.R.R., cu cele din programele operaționale și naționale;
• contractarea celor 29,2 miliarde de Euro până la 31 decembrie 2023;
• asigurarea unui flux de numerar (cash-flow) pentru implementarea proiectelor;
• asigurarea unui sistem de coordonare și monitorizare eficient, care să garanteze o bună guvernanță prin implementarea reformelor și investițiilor în timp și în mod sustenabil;
•  simplificarea actului administrativ și îmbunătățirea procesului de inițiere și promovare de acte normative;
• elaborarea schemelor de ajutor de stat pentru toate tipurile de componente vizate de PNRR;
• susținerea procesului de pregătire de documentații tehnice până la nivelul de proceduri de achiziție publică pentru lucrări/ furnizare bunuri;
• descentralizarea tuturor componentelor aparținătoare celor 6 piloni care implementează proiecte cu beneficiari locali.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, în PNRR, va susține ministerele de resort pe componenta turism și cultură printr-un plan de acțiune dedicat valorificării patrimoniului cultural pentru a crește competitivitatea sectorului turistic românesc, promovarea celor 12 rute turistice/culturale și modernizarea/crearea de muzee și memoriale.

Sursă foto: Inquam Photos/Alberto Grosescu

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp