Cum justifică Cristian Deliorga achitarea ÎPS Teodosie: Simple nereguli. Nu se poate vorbi de fraudă
Fostul judecător Cristian Deliorga justifică achitarea în primă instanță a Arhiepiscopului Tomisului menționând că acuzațiile sunt „simple nereguli, fără a se putea vorbi de fraudă”.
„Toate probele administrate în cursul cercetării judecătorești, respectiv declarațiile martorilor care se coroborează cu expertiza contabilă efectuată în cauză conduc indubitabil la concluzia că inculpații Petrescu Teodosie, Beca Stere, Malaxa Bogdan petrisor, Cojocaru Ciprian Ioan, Nadoleanu Gheorghe si Stefan Aurelian nu au săvârșit infracțiunile reținute în sarcina lor cu vinovăția prevăzută de lege, fiind evidentă lipsa relei credințe”, se arată în motivare.
ÎPS Teodosie a fost achitat, pe 6 iunie, în primă instanţă, de Curtea de Apel Constanţa. Judecătorul de caz a fost Cristian Deliorga, acesta preluând pe 18 iunie mandatul de judecător CCR, funcție pentru care a fost propus de PSD.
Procurorii au cerut închisoare cu executare pentru Arhiepiscopul Tomisului, şi pentru Cojocaru Ioan, Malaxa Bogdan, Nadoleanu Gheorghe şi Berca Stere, mandatari ai Arhiepiscopiei la data faptelor. Pentru un alt fost mandatar, Aurelian Stefan, DNA a cerut pedeapsă cu suspendare.
Acuzaţiile procurorilor
Arhiepiscopul Tomisului este acuzat de folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată.
„În perioada 2010 – 2016, inculpatul Petrescu Teodosie, în calitate de arhiepiscop al Arhiepiscopiei Tomisului, împreună cu ceilalți inculpați, a folosit și prezentat declarații false în relația cu Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură (A.P.I.A.) în scopul de a primi fonduri europene.
În documentele prezentate la A.P.I.A., inculpații au declarat, în mod nereal, că folosesc anumite suprafețe agricole (peste 300 ha), situate în zona denumită „Ferma 3” – Nazarcea (localitatea Lumina, jud. Constanța), având categoriile de folosință „vii pe rod cu struguri pentru vin”/„vii pe rod cu struguri nobili pentru vin”, în condițiile în care, începând cu anul 2010, pe respectivele suprafețe agricole nu mai existau astfel de culturi.
De asemenea, un alt aspect fals prezentat în declarațiile depuse a fost acela că s-au respectat normele privind bunele condiții agricole și de mediu (GAEC), printre care și evitarea instalării vegetației nedorite, în condițiile în care respectivele parcele erau abandonate și invadate cu astfel de vegetație pe toată durata formulării cererii și obținerii fondurilor”, sustinea DNA la momentul trimiterii in judecata.
DNA menţionează că în această manieră au fost obţinute pe nedrept fonduri europene în valoare de 1.392.964 lei. Agenția pentru Plăți și Intervenție în Agricultură s-a constituit parte civilă în proces.
Foto: Inquam Photos/Octav Ganea
