Cum explică judecătorii eliberarea celor trei suspecți în cazul asasinatului cu bombă de la Arad
Fiica omului de afaceri arădean Ioan Crişan, mort în 2021, în explozia unei bombe amplasate în maşina sa, dar şi alţi doi suspecţi au fost eliberaţi de Curtea de Apel Bucureşti deoarece, potrivit motivării judecătorilor, procurorii nu au putut prezenta nicio probă rezonabilă că aceştia ar fi implicaţi în decesul omului de afaceri, ci doar „indicii”.
„Judecătorul constată că toate acestea (motivele solicitării procurorului privind arestarea preventivă a suspecţilor Bulbuc Sebastian Ilie, Horodincă Adrian Bogdan şi Bîlcea Laura Oana – n.red) reprezintă cel mult indicii, nu probe, iar după trei ani de anchetă probatoriul administrat nu confirmă suspiciunea rezonabilă în sensul comiterii de către inculpaţi a acestor „fapte de o gravitate deosebită. Judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii observă că Parchetului i s-au încuviinţat solicitările de autorizare a unor metode de supraveghere tehnică încă din iunie 2021, iar judecătorii de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Bucureşti şi ulterior din cadrul Curţii de Apel Bucureşti au încuviinţat şi au autorizat în decursul celor 3 ani de anchetă măsurile de supraveghere tehnică solicitate, obţinerea datelor de trafic şi de localizare prelucrate de către furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice ori furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului, obţinerea de date privind situaţia financiară a unor persoane, obţinerea datelor privind tranzacţiile financiare ale unor persoane, percheziţii domiciliare, etc. Cu toate acestea, ceea ce se expune în referatul Parchetului constituie, în opinia judecătorului Curţii, simple indicii, iar nu probe care să fundamenteze suspiciunea rezonabilă că inculpaţii ar fi comis faptele de care sunt acuzaţi şi care – în esenţă – sunt de o gravitate incontestabilă”, se arată în motivarea Curţii de Apel.
Instanţa consideră că, pentru a formula astfel de acuzaţii, standardul probatoriu – chiar dacă nu trebuie să fie suficient pentru a formula o acuzaţie completă – totuşi trebuie să fundamenteze suspiciunea din perspectiva unui observator obiectiv că inculpaţii ar fi comis faptele ce li se impută.
„Acest standard probator, însă, nu este atins în prezenta cauză în opinia judecătorului de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii”, se arată în motivarea Curţii de Apel.
Ce au susţinut procurorii
În cererea lor pentru arestarea preventivă a celor trei suspecţi, reprezentanţii Parchetului au transmis că „la data de 27 mai 2021 inculpaţii Bulbuc Sebastian Ilie şi Horodincă Adrian Bogdan au procurat un mecanism care putea fi folosit ca detonator într-un dispozitiv exploziv improvizat, controlabil prin intermediul telefonului mobil, în care au încorporat ulterior încărcătura explozivă (procurată, deţinută, transportată şi folosită fără drept) şi aceiaşi inculpaţi l-au plasat în a utoturismul numitului Crişan Ioan, iar la data de 29 mai 2021, ora 06:59, inculpaţii Bulbuc Sebastian Ilie şi Horodincă Adrian Bogdan, acţionând cu premeditare şi din interes material, l-au detonat de la distanţă în timp ce victima se deplasa la volanul autoturismului în parcarea magazinului Profi din cartierul Vlaicu din municipiul Arad”, se arată în document.
Procurorii au susţinut că inculpaţii au fost instigaţi la comiterea faptei de către Bîlcea Laura-Oana, din interes material, ca element al mobilului comiterii crimei.
De asemenea, procurorii au arătat că fiica omului de afaceri arădean se cunoştea cu unul dintre inculpaţi, dar nu s-a putut dovedi că aceasta ar avea vreo legătură cu decesul tatălui ei.
„Cu privire la relaţiile dintre cei trei inculpaţi, s-a probat doar faptul că inculpata Bîlcea Laura Oana se cunoştea cu inculpatul Bulbuc Sebastian Ilie, împrejurare necontestată în cauză. Cu privire la relaţia dintre inculpata Bîlcea Laura Oana şi victimă ca element care să susţină existenţa unui interes material ca mobil al crimei – nu poate fi dovedită cu privire la eventualele plăţi făcute de fiica victimei către cei doi – Judecătorul de drepturi şi libertăţi constată că nu s-a dovedit de către Parchet că inculpata Bîlcea Laura Oana ar fi efectuat vreo plată (direct sau indirect) către inculpaţi, că s-ar fi întâlnit cu aceştia după momentul crimei şi ar fi purtat discuţii legate de eventuale avantaje financiare, astfel că nu se poate considera ca fiind probat la nivel de suspiciune rezonabilă că standardul de viaţă al celor doi inculpaţi Bulbuc şi Horodincă s-ar fi îmbunătăţit semnificativ în anul 2021 ca urmare a unor plăţi efectuate către aceştia de către inculpata Bîlcea Laura Oana, direct sau indirect. (…)”, se mai arată în motivare.
Documentul citat mai menţionează cauzele decesului victimei în explozia şi incendiul care i-a urmat şi în care autoturismul a fost complet distrus.
„Prin modul, locul şi mijloacele de săvârşire, fapta a fost de natură să pună în pericol alte persoane şi bunuri. Din raportul de analiză nr. 120/2021, întocmit de Institutul pentru Tehnologii Avansate rezultă că în fragmentele analizate, prelevate de la locul exploziei, s-a constatat prezenţa unor explozivi militari – RDX şi HMX, iar urmele criminalistice identificate pe autoturism indică faptul că dispozitivul a fost plasat în interiorul autoturismului, în zona din spatele scaunului şoferului, aproximativ la limita verticală a spătarului.
Din concluziile formulate în cauză de medicul legist din cadrul SML Arad, a rezultat că moartea victimei CRIŞAN IOAN s-a datorat insuficienţei respiratorii acute, din cauza unor leziuni traumatice grave de arsură, produse prin inhalare de gaze de explozie şi de ardere cu temperaturi foarte ridicate, situate pe suprafeţe extinse la nivelul căilor respiratorii superioare şi inferioare, care au determinat edem glotic. Acesta a fost urmat de obstrucţie mecanică reflexă declanşată prin spasm laringian, la care s-a adăugat spasmul căilor respiratorii inferioare determinat prin efect termic de arsură şi conţinut aspirat de material amorf microgranular (particule de funingine) rezultat din gazele de explozie şi ardere, care au fost antrenate în cursul mişcărilor respiratorii la nivelul căilor respiratorii superioare şi inferioare”, se mai arată în motivare.
Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea
Comentarii