🇷🇴 Prezență vot alegeri prezidențiale

În ultimele zile, mai multe publicații apropiate Kremlinului și zeci de canale de Telegram difuzează așa-zise informații prin care se încearcă acreditarea ideii că România ar urmări, nici mai mult nici mai puțin, decât „invadarea” Republicii Moldova, ori, ceva mai specific, a regiunii separatiste transnistrene, ocupată de Federația Rusă de la începutul anilor ’90. 

În mod evident, orice astfel de așa-zise știri, prezentate de obicei „pe surse” sau însoțite de materiale video cu convoaie militare, nu au nici cel mai mic sâmbure de adevăr, la nivelul statului neexistând absolut nicio intenție de acest gen. Dar nu despre a demonta ceea ce, uneori, nu este de demontat este scopul acestui material, ci despre implicațiile și, mai ales, scopurile celor care le difuzează. Am discutat cu istoricul Cosmin Popa, specializat în istoria Uniunii Sovietice, și cu Angela Grămadă, expertă specializată pe cercetarea spațiului ex-sovietic, pentru a înțelege mai bine resorturile care stau în spatele acestor acțiuni.

Cosmin Popa: Transnistria este rodul acestei politici propagandistice legate de România

Main News: Există temeri reale la Moscova că România ar putea invada regiunea transnistreană a Republicii Moldova sau considerați că fac parte dintr-un război informațional mai amplu? 

Cosmin Popa: Aglomerarea de așa-zise știri de presupuse intenții agresive ale României legate de Republica Moldova dace parte din războiul informațional rusesc. În momentul de față Putin este extrem de interesat de extinderea războiului prin participare, directă sau indirectă, a uneia dintre țările NATO. În egală măsură este și rezultatul vidului comunicațional creat de autoritățile române, care sunt absente în disputa declarativă din Europa, preferând poza unei înțelepciuni intelectuale pe care nu o probează niciodată. Avem două explicații. Prima, Federația Rusă este în plin proces de justificare propagandistică a ceea ce poate să devină pentru Moscova rezolvarea ecuației transnistrene, iar cea de-a două, absența autorităților de la București din câmpul informațional al acestui război.

Main News: Apropo de războiul informațional. Când a început Rusia să utilizeze acest instrument, când spun Rusia mă refer generic, inclusiv la URSS și Imperiul Țarist?

Cosmin Popa: Putem vorbi despre o ipostază clasică, ca parte componentă majoră a politicii externe rusești, încă de la începutul statului sovietic. Uniunea Sovietică este rezultatul unei proiecții ideologice, care pretindea că se adresează minților, dar ea se adresa, în egală măsură, sufletelor. De aici și predispoziția acută a sovieticilor, care au moștenit un întreg arsenal din perioada imperială, de a se adresa, mai degrabă, afectelor decât efectelor.

Main News: Cum este percepută la Moscova Unirea cu Basarabia de la 27 martie 1918?

Cosmin Popa: Este o întreagă poveste, însă, pentru a da un răspuns scurt la o întrebare complicată, ea este percepută ca un act de forță al României, care profitând, spun ei, de slăbiciunea militară a Rusiei, a anexat Basarabia. Prin urmare, este o percepție negativă pe care sovieticii au fixat-o când evenimentul s-a produs, pe care au cultivat-o și au dezvoltat-o aproape pe întreg parcursul secolului al XX-lea și continuă să o facă și astăzi. Transnistria este rodul acestei politici propagandistice legate de România.

Angela Grămadă: Este foarte ușor pentru partea transnistreană să facă asemenea trimiteri către România

Main News: Ce rol au aceste dezinformări prin care este legată și România de Republica Moldova ori de regiunea transnistreană? 

Angela Grămadă: În primul rând, trebuie să urmărim statul României în discursurile care vin dinspre regiunea transnistreană, în care este prezentată ca o sursă de amenințare care va încerca să submineze suveranitatea și independența Republicii Moldova. Este foarte ușor pentru partea transnistreană să facă asemenea trimiteri către România. Deși, România a părut un element dintr-o campanie de dezinformare conexată la Transnistria și la acele evenimente care s-au întâmplat acolo, de fapt. autoritățile nerecunoscute din raioanele de est ale Republicii Moldova au pus accent pe implicarea părții ucrainene, nu neapărat pe cea a României.

Main News: Care este publicul țintă al unor asemenea materiale?

Angela Grămadă: Publicul este divers. Am observat că o parte a populației a încercat să părăsească regiunea transnistreană, deși la început presa nu a putut să facă precizări foarte clare. A fost un mesaj pentru populația din regiune cum că ar exista o amenințare la adresa securității naționale, ceea ce este folosită ulterior pentru a fi luate anumite decizii. A fost adoptat codul roșu de alertă teroristă, iar astfel autoritățile nerecunoscute de acolo au și mai multe pârghii de a controla ce se întâmplă în societate. Mai mult decât atât, dând vina pe România, îndreaptă atenția și spre autoritățile de la Chișinău, cum că ar lua decizii nu tocmai independente față de alte forțe externe.

Main News: Cum apreciați aceste știri false, comparativ cu perioada anterioară declanșării războiului?

Angela Grămadă: Pentru cei care erau atenți la subiectul Republica Moldova, care erau atenți la ilegalitățile din regiunea separatistă, la deciziile pe care le luau autoritățile nerecunoscute, la modul în care acestea proiectează anumite narative, nu au adus elemente de noutate.

Acei lideri separatiști au foarte multe de pierdut în urma situației din estul țării. Pe de o parte, au încercat să sugereze Moscovei că nu și-ar dori implicare lor în operațiuni militare, iar, de cealaltă parte, se simt constrânși să-și arate loialitatea. Loialitatea nu se arată decât prin asemenea decât prin astfel de strategii de comunicare, mesaje de dezinformare, organizarea unor acte subversive ca să poată da vina ulterior pe o forță externă. În cazul dat, forțele externe pe care se dă vina sunt România și Ucraina.

Sursa foto: Inquam Photos / George Călin

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp